Miniștrii UE discută despre o nouă politică de migrație la Luxemburg

Miniștrii de Interne ai Uniunii Europene (UE) au dezbătut joi, la Luxemburg, pe tema unei noi înăspriri a politicii migrației, între cereri de revizuire a ”directivei expulzării” și discuții inflamante despre transferuri în țări terțe”, scrie AFP.

Ei au avut în vizor summitul UE de la 17-18 octombrie, la Bruxelles, la care șefii de stat și de guverne urmează să abordeze o consolidare a controalelor la frontierele externe ale Uniunii și o accelerare a expulzării migranților clandestini.

În vederea pregătirii summitului, miniștrii au prezentat, la un dejun de lucru, ”soluții inovatoare” în vederea unei expulzări mai eficiente.

Ungaria și Italia au pus în dezbatere o propunere controversată cu privire la ”hub-uri de expluzare” – centre în care să fie trimiși migranți ilegali, în țări din afara UE.

Aceste ”hub-uri” sunt inspirate din acordul încheiat de către Guvermul Giorgiei Meloni, șefa Partidului Fratelli d’Italia (FdI, postfascist) cu Albania, unde două centre urmează să primească migranți arestați în apele italiene.

Ele amintesc totodată proiectul abandonat de către Regatul Unit de a expulza în Rwanda migranții intrați ilegal în regat.

Concret, pe plan legislativ, mai multe țări europene cer o revizuire a ”directivei expulzării” din 2008, care armonizează regulile în domeniul ”conducerii la frontieră”.

Franța și Germania tocmai și-au exprimat susținerea unei note a Olandei și Austriei cu privire la acest subiect, în vederea unei ”facilitări” și ”accelerări” a expulzărilor.

”Trebuie să nu îndepărtăm nicio soluție apriori”, a cerut ministrul francez de Interne Bruno Retailleau referitor la aceste ”hub-uri”.

Retailleau, care provine din dreapta conservatoare, a făcut însă o distincție între ”publicuri diferite” de migranți, sugerând că o asemenea măsură ar viza doar ”solicitanți de azil” în Franța, în numele Preambului Constituției din 1948.

Omoloaga sa germană, Nancy Faeser, s-a arătat prudentă, a amintit că expulzările presupun un ”acord cu un stat (terț) partener” și a subliniat că aceasta este principala ”problemă practică”.

Bruno Retailleau, care a făcut din acest subiect calul său de bătaie și care își afișează neîncetat fermitatea în domeniul migrației, s-a bucurat de o ”convergență” europeană.

El a pledat în favoarea revizuirii acestei directive ”în următoarele câteva luni”.

Subiectul părea, cu toate acestea, marcat după adoptarea la jumătatea lui mai a Pactului Azilului și Migrației, care însărește controalele și înființează un Mecanism de Solidaritate între Cei 27 în preluarea solicitanților de azil.

În 2023, 484.160 de cetățeni din țări terțe au primit ordinul să părăsească UE, iar 91.465 (18,9%) au fost expulzate efectiv, potrivit Eurostat.

După o serie de succese electorale ale extremei drepte – ca recent în Austria -, ”subiectul migrației s-a întors”, subliniază analistul Eric Maurice, de la European Policy Centre din Bruxelles.

”Există un afișaj politic” în pofida faptului că ”nu ne aflăm în criza migrației din 2015”, apreciază Sophie Pornschlegel, de la think-tank-ul Europe Jacques Delors.

În Germania, după emoția provocată de atacuri islamiste și de succese electorale ale Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), Guvernul social-democratului Olaf Scholz a restabilit recent controalele la toate frontierele – pe o perioadă de șase luni.

Această decizie nu este interzisă de regulamentul Schengen, dar a pus într-o poziție stânjenitoare Comisia Europeană (CE), care subliniază că asemenea măsuri este necesar să rămână ”excepționale” și ”proporționate”.