Conclavul de la Vatican – Alegerea noului Suveran Pontif

Fum negru a ieşit pe un coş al Capelei Sixtine din Vatican, miercuri seară, la ora locală 21:01 (22:01 ora României – n.red.), ceea ce indică faptul că, după primul scrutin, noul Suveran Pontif nu a fost încă ales.

Acest prim tur al alegerii permite o cântărire a forţelor prezente în Capelă.

Alegerile urmează să continue joi, când dimineaţa sunt prevăzute două tururi, iar după-amiaza alte două.

Cu o tradiţie seculară, conclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc a început miercuri.

Ca de obicei, procesul de votare se desfăşoară cu uşile închise în celebra Capelă Sixtină de la Vatican, în decorul frescelor lui Michelangelo. Cardinalii au depus un jurământ de tăcere cu privire la desfăşurarea conclavului şi s-au izolat de lumea exterioară.

Nu există o listă oficială a candidaţilor pentru tronul pontifical. Fiecare cardinal scrie pur şi simplu pe hârtie numele cardinalului favorit cu formula „Eligo in summum pontificem…” (Îl aleg pe … să fie papă). În cadrul procedurii de votare, cardinalii sunt încurajaţi să-şi disimuleze caligrafia obişnuită pentru a nu se afla pe cine susţin.

Trei urne sunt folosite pentru votare. Într-una sunt adunate hârtiile pe care cardinalii au scris numele favoritului personal. O a doua urnă este folosită pentru a păstra aceste voturi după numărarea lor. A treia urnă este folosită în cazul în care există cardinali electori ce nu au putut să continue conclavul din motive de sănătate şi se află izolaţi în Casa Santa Marta.

Voturile sunt adunate şi arse după fiecare rundă. Atunci când fumul care se ridică pe coşul Capelei Sixtine este negru, înseamnă că nu a fost ales încă un papă. Când vălătuci de fum alb se ridică din coşul Capelei Sixtine, acompaniaţi de bătăile clopotelor, atunci se va şti că a fost ales un nou Suveran Pontif care va conduce destinul spiritual al celor 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume.

În prima zi se desfăşoară o singură rundă de vot, urmată de câte patru în fiecare zi succesivă. De la vot la vot, se conturează sprijinul pentru diferiţi cardinali până când unul dintre ei ajunge să obţină o majoritate de două treimi dintre voturi.

Dacă nu este ales niciun papă după trei zile, conclavul intră într-o pauză de o zi în care cardinalii să se poată retrage pentru rugăciune şi pentru discuţii informale, după cum a hotărât Papa Ioan Paul al II-lea în enciclica din 1996 „Universi Dominici Gregis” (Întreaga turmă a Domnului).

În perioada conclavului, cardinalii sunt găzduiţi la Casa Sfânta Marta, o rezidenţă din interiorul Vaticanului ridicată special în acest scop în anii 1990, în timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Înainte de 2005, cardinalii erau nevoiţi să doarmă în spaţiul restrâns al Palatului Apostolic, reşedinţa oficială a papilor.

În istorie au fost conclavuri care au durat luni sau chiar ani, dar în perioada recentă niciunul nu a depăşit o săptămână.

Odată ce se obţine majoritatea, cardinalul ales este întrebat dacă acceptă să fie papă. Dacă răspunsul este afirmativ, el devine papă din acel moment şi este întrebat apoi care este numele pe care l-a ales în noua sa calitate – de obicei este ales numele unui fost suveran pontif sau al unui sfânt.

Din acest moment, cardinalul arhidiacon, care în momentul morţii Papei Francisc era cardinalul francez Dominique Mamberti, va ieşi în balconul central al bazilicii Sfântul Petru pentru a le transmite credincioşilor: „Habemus papam” (Avem un papă).

Un salut care l-a vizat pe cardinalul Pietro Parolin în timpul liturghiei de miercuri dimineaţă din Bazilica Sfântul Petru a stârnit curiozitate, deoarece a fost auzită cu doar câteva ore înainte de începerea conclavului care va alege un nou papă şi în care cardinalul italian este prezentat drept unul dintre marii favoriţi, informează EFE.

În timpul liturghiei „Pro Eligendo Pontefice”, decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, s-a apropiat de Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului şi unul dintre candidaţii papali, care stătea aşezat la dreapta sa, în altar, s-a îndepărtează uşor de microfon şi i-a adresat zâmbind un salut informal, dar semnificativ: „Salutări duble” (auguri… doppi).

Fraza a atras imediat atenţia observatorilor: este un simplu gest cordial sau o aprobare implicită în vederea iminentului Conclav?

Întrucât Conclavul este programat să înceapă miercuri după-amiază, fiecare cuvânt şi gest din cadrul Colegiului Cardinalilor este citit în notă simbolică. Parolin, o figură centrală în diplomaţia Vaticanului, este considerat printre favoriţi la a-i succeda Papei Francisc.

Videoclipul s-a răspândit ca focul în paie pe reţelele de socializare şi în presa italiană, ducând la speculaţii cu privire la posibile interpretări.

Deşi nu va vota în conclavul de miercuri după-amiază pentru că are peste 80 de ani, Re a condus întâlnirile zilnice pe care cardinalii le-au ţinut la Roma în zilele premergătoare acestei întâlniri.

Scandal înainte de conclav. Presa conservatoare italiană l-a acuzat pe Emmanuel Macron că vrea să influențeze alegerea viitorului papă, după ce preşedintele s-a întâlnit cu fondatorul Comunităţii Sant’Egidio – influentă la Vatican – şi cu patru cardinali francezi electori.

„Macron vrea chiar să aleagă papa”, a titrat ziarul de dreapta La Verità, în timp ce cotidianul Il Tempo, de aceeaşi orientare, critica un „intervenţionism demn de Regele Soare (Ludovic al XIV-lea)”. Libero, un alt ziar conservator, a scris ironic că preşedintele francez încearcă să „saboteze conclavul”, la fel cum a „sabotat” întâlnirea din Bazilica Sfântul Petru între preşedintele american Donald Trump şi Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.

La începutul acestui conclav se întrezăresc patru favoriți cu șanșe mari să fie succesorii papei Francisc. Cu toate acestea, dată fiind componența adunării, este greu de stabilit șansele reale ale cardinalilor în aceste alegeri.

Potrivit informațiilor din interior, cardinalii Pietro Parolin (secretar de stat), Peter Erdov (Ungaria), Jean-Marc Aveline (Franța) și Pierbattista Pizzaballa (Patriarhul latin al Ierusalimului) sunt favoriții.

Dar mai mult de o duzină de alții sunt în cursă. În special, cardinalii Cristóbal López Romero (Maroc) și Robert Prevost (un american din interiorul Vaticanului) apar ca posibile alternative la Aveline.

Rezultatul conclavului ar putea depinde de decizia celei mai mari și mai puternice facțiuni a celor mai apropiați susținători ai regretatului Papă Francisc – facțiunea „Bergogliană” (cu referire la numele de familie al lui Francisc) – de a se alătura unui candidat sau de a-l susține pe cardinalul secretar de stat Parolin.

În acel moment, ultimul dintre cardinalii din rândul ordinului diaconilor îi convoacă pe maestrul celebrărilor pontificale şi pe secretarul Colegiului Cardinalilor.

Noul ales va fi întrebat: Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem? (Accepţi alegerea ta canonică ca Suveran Pontif?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Quo nomine vis vocari? (Cum vrei să fii numit?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical.

După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piaţa Sfântul Petru.

La sfârşitul conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în aşa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine, unde va îmbrăca pentru prima dată veşmintele papale – pregătite în trei mărimi – cu care se va prezenta mulţimii de credincioşi, care se adună imediat în Piaţa Sfântul Petru, la vederea fumului alb şi la auzul clopotelor care răsună.

Înainte ca uşile Capelei Sixtine să se închidă miercuri după-amiază, cardinalii vor jura să păstreze secretul absolut, sub pedeapsa excomunicării. Le va fi interzis să comunice cu lumea exterioară până când vor alege un nou papă.

Vaticanul a anunţat că va întrerupe reţeaua telefonică în interiorul micului oraş-stat miercuri, de la 16:00, ora României, până la alegerea noului papă, dar nu şi în Piaţa Sfântul Petru, unde credincioşii se vor aduna în număr mare.

Cardinalii, care vor trebui să se despartă de telefoanele lor mobile, vor informa lumea despre mersul lucrărilor lor doar prin arderea buletinelor de vot pentru a produce fum – negru dacă nu există un ales, alb pentru un nou papă, o ceremonie cu un puternic simbolism vizual transmisă de televiziunile din toată lumea.

Discuţiile „pre-conclav” au acoperit până acum o gamă largă de subiecte, de la finanţele Vaticanului până la scandalul violenţelor sexuale, unitatea Bisericii şi profilul viitorului papă.

Cu un număr record de 133 de cardinali electori din aproximativ 70 de ţări de pe cinci continente, acest conclav este cel mai mare şi mai internaţional organizat vreodată, ceea ce face ca rezultatul său să fie mai incert ca niciodată.

„Există multe profiluri, multe personalităţi care ar putea fi alese. Cel puţin cinci sau şase, aş spune”, a declarat arhiepiscopul de Alger, Jean-Paul Vesco, pentru Corriere della Sera. „Au existat candidaţii care erau, ca să spun aşa, naturali, cei al căror rol şi personalitate erau deja bine cunoscute. Şi mai sunt şi cei care intervin şi te fac să te gândeşti: acesta este un cuvânt puternic. Dar nu există niciunul care să îi „zdrobească” pe ceilalţi, niciunul la care să te gândeşti: acela va fi el”, a mărturisit el.

Mai mult de zece nume circulă ca potenţiali candidaţi, de la Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, la conservatorul maghiar Peter Erdö.

„El nu ar trebui să fie prea închis la minte”, spune Veronica de Garcia, 30 de ani, o turistă mexicană. Dar „un papă în favoarea avortului este de neconceput”, spune Enzo Orsingher, 78 de ani, din Roma.

Francisc a introdus numeroase reforme în timpul pontificatului său de 12 ani, dar acţiunile sale au fost ţinta unei opoziţii interne acerbe.

El a numit aproximativ 80% dintre actualii cardinali electori, însă experţii consideră că aceştia nu vor alege neapărat un succesor care să îi calce pe urme.

„Prinţii Bisericii” stau în mod tradiţional la reşedinţa Sfânta Marta din Vatican, care are băi private şi room service în stil hotelier.

Marţi după-amiază târziu, primii cardinali au sosit cu valizele în mână. Aceştia vor avea acces la camerele lor – atribuite prin tragere la sorţi – de acum şi până la slujba de miercuri dimineaţă (11:00, ora României).

Medici, şoferi, bucătari, personal de securitate şi de curăţenie: persoanele care îi înconjoară pe cardinali sunt de asemenea ţinute la secret şi au depus jurământul luni.

Conclavul pentru alegerea următorului papă va fi cel mai divers din punct de vedere geografic din istorie. Nu există nicio regulă care să impună cardinalilor care aleg un nou papă să voteze într-un anumit mod în funcţie de naţionalitatea sau regiunea lor.

Însă înţelegerea componenţei conclavului din punct de vedere geografic poate ajuta la explicarea unor priorităţi ale acestora în momentul în care vor deschide, miercuri, adunarea lor pentru a alege un nou lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de credincioşi.