Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a formulat critici severe la adresa oamenilor politici din Uniunea Europeană, pe fondul unei apropieri între Kremlin şi noua administraţie de la Washington.
Politicieni precum șefa diplomației germane în exercițiu, Annalena Baerbock, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au arătat „cât de jos a căzut UE”, a declarat Lavrov pentru agențiile de presă ruse.
„Acești politicieni nu s-au gândit la alegătorii lor, ci au pus dorința de a pedepsi Rusia mai presus de bunăstarea propriilor cetățeni”, a spus Lavrov în contextul unei reuniuni a miniștrilor de externe din Comunitatea Statelor Independente (CSI) în orașul kazah Almatî.
În schimb, șeful diplomației ruse și-a exprimat respectul față de administrația SUA condusă de președintele Donald Trump.
Contactele cu partea americană au demonstrat că există o înțelegere de principiu a necesității dialogului, protejând în același timp interesele naționale ale ambelor părți, potrivit ministrului rus.
„Spre deosebire de Europa, care – și aici includ și Marea Britanie – ignoră complet cauzele situației actuale, există o dorință în Statele Unite de a aborda miezul problemei”, a spus Lavrov.
Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în urmă cu peste trei ani. În timp ce aliații occidentali au oferit un sprijin militar masiv Kievului pentru a rezista în fața invaziei ruse care a făcut mii de morți de ambele părți, eforturile de negociere a încetării războiului au primit un nou impuls abia după ce președintele american Donald Trump a preluat funcția în ianuarie.
Aliații europeni au fost efectiv lăsați în afara discuțiilor dintre SUA și Rusia, alimentând temerile că Washingtonul ar putea negocia un acord favorabil Moscovei.
Dacă între Ucraina și SUA se află un ocean, războiul declanșat de Rusia se duce pe continentul european, iar țările europene sunt îngrijorate de cum ar putea arăta viitorul lor dacă ar avea câștig de cauză un stat agresor, afirmă analiștii europeni.
Printre cauzele primare care au condus la actualul conflict, Moscova menționează protejarea rusofonilor din Donbas, zonă minieră compusă din regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.
Conform datelor ONU, în întregul an 2021, până la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în regiunile Donețk și Lugansk – unde era în vigoare un armistițiu relativ între rebelii separatiști proruși și armata ucraineană – au murit în total 36 de civili, majoritatea din cauza minelor și a manipulării neglijente a munițiilor neexplodate, care proveneau în mare parte de la rebelii separatiști pro-Kremlin, alimentați cu arme și muniții de Moscova.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie 2024, cel puțin 12.737 de civili ucraineni au fost uciși și cel puțin 29.768 au fost răniți, dar bilanțul efectiv este mult mai mare, conform datelor Națiunilor Unite.
O altă cauză numită de Kremlin este „revolta populară din Maidan”, mișcarea de contestare a regimului președintelui prorus Viktor Ianukovici, calificată de Rusia drept o „lovitură de stat” cu sprijin occidental. Ucrainenii au ieșit atunci în stradă nu numai pentru a protesta pentru că Ianukovici, la presiunea Moscovei, nu semnase acordul de asociere la UE, ci mai ales împotriva corupției care proliferase sub regimul său.
Deși acuză NATO de extinderea spre Est după încheierea Războiului Rece, Kremlinul nu se întreabă de ce fostele republici sovietice și țările din fostul lagăr socialist s-au grăbit să bată la porțile Alianței Nord-Atlantice imediat după căderea comunismului, afirmă analistul ucrainean Ruslan Bortnik.
Leave a Reply