Rolul mercenarilor lui Horațiu Potra în căderea orașului Goma din RD Congo

O investigație privind utilizarea de către RD Congo a sute de luptători români angajați dezvăluie modul în care o operațiune dezorganizată cu recruți neantrenați a devenit un „circ” mortal, scrie The Guardian.

În ianuarie, după ce asediul de doi ani al orașului congolez Goma s-a încheiat cu victoria rebelilor M23 și a trupelor rwandeze, un grup de aproape 300 de mercenari au fost aliniați pentru a-și vedea înfrângerea umilitoare televizată.

„Nu trebuie să glumiți cu noi”, a urlat Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt militar al M23, la un bărbat căruia îi ordonase să stea la pământ cu mâinile împreunate după cap.

Cu o zi înainte, pe 28 ianuarie, miliția M23 și soldații rwandezi au capturat împreună cel mai mare oraș din estul RD Congo. A fost o înfrângere spectaculoasă, nu doar pentru forțele congoleze, ci și pentru europenii despre care guvernul sperase că vor proteja Goma.

Liderii congolezi au o istorie de angajare a mercenarilor albi. Aceștia au condus campanii infame împotriva rebelilor în anii tulburi de după independența față de Belgia în 1960. Fostul dictator congolez Mobutu Sese Seko a angajat, de asemenea, mercenari din fosta Iugoslavie pe măsură ce regimul său se prăbușea în anii 1990.

La sfârșitul anului 2022, când M23 înconjura Goma, guvernul congolez a angajat două firme militare private. Una dintre acestea, denumită Agemira, era formată din aproximativ 40 de foști agenți de securitate francezi care furnizau informații și sprijin logistic armatei congoleze.

Cea mai mare parte a mercenarilor provenea de la o a doua firmă condusă de Horațiu Potra, un bărbat din Transilvania și fost legionar francez, cunoscut pentru asigurarea securității politicienilor și a siturilor miniere din Africa. La apogeul lor, oamenii lui Potra din RD Congo, care erau predominant români, erau în număr de aproximativ 1 000. În cercurile de securitate, aceștia erau cunoscuți sub numele de „Romeos”, scrie The Guardian.

Operațiunea a fost neglijentă, afectată de dispute salariale și de lipsa de echipamente. Potrivit unei anchete comune de un an a publicației The Guardian, a publicației românești Public Record și a publicației belgiene Le Soir, au fost mobilizați foști membri ai forțelor de securitate, dar și recruți neantrenați, cum ar fi paznici de supermarket. De asemenea, acești Romeo au lucrat îndeaproape cu milițiile locale și au participat la lupte.

În timp ce forțele militare congoleze și aliate din jurul orașului Goma se prăbușeau între 27 și 28 ianuarie, echipa Romeos a fugit spre principala bază ONU din centrul orașului, abandonând echipamente, puști și jeep-uri. „Sigur urmau să fie uciși”, a declarat un oficial de rang înalt al ONU, care a cerut să rămână anonim. Luptătorii M23 au sosit apoi la baza ONU și le-au dat acestor Romeos două ore pentru a se preda. Unii au escaladat zidurile hotelului Serena adiacent pentru a privi în jos în incintă, creând panică în interior.

„A fost o criză reală, reală”, spune oficialul de rang înalt al ONU, care a adăugat că negocierile cu mize mari la care au participat președinții lumii au condus la un acord de scoatere din țară, o relatare confirmată de alte două surse ONU.

Mai mult de 280 de mercenari din cei 1 000 inițiali – mulți plecați înainte de căderea orașului Goma – au fost conduși la granița cu Rwanda și duși acasă cu avionul. Cel puțin patru au fost uciși în timpul desfășurării lor de doi ani în provincia Kivu de Nord. „A fost un circ”, spune un fost membru român al forțelor speciale, care a rămas în RD Congo doar șase săptămâni, deoarece condițiile erau atât de grave.

În 2022, în cercurile de securitate românești se răspândise rapid vestea că Potra recrutează. Oameni prost plătiți, cu ipoteci și familii, au profitat de ocazie. Unii, ca Potra, erau foști legionari străini francezi. Unii erau doar camarazii lui. Alții erau agenți de securitate sau foști militari sau polițiști (și în activitate), care uneori își luau concediu fără plată pentru a se înscrie.

La sosirea în Goma, ei semnau un contract de trei pagini. Salariul era între 5 000 și 6 000 de dolari pe lună, în funcție de vechime, potrivit a patru contracte diferite semnate între 2022 și 2024 și consultate de Guardian.

Ințial, au semnat cu o societate înregistrată în Regatul Unit, GPH La Role Ltd, deținută de fratele lui Potra, înainte ca aceste contracte să fie transferate către o societate înregistrată în Congo, Amani Sarl. Contractul era de trei luni, o lună, fără asigurare medicală. Compania lui Potra furniza o vestă antiglonț și un AK-47. Orice alt echipament, contractanții trebuiau să și-l cumpere singuri.

Pentru Victor Răilean, un ofițer moldovean de securitate privată care l-a întâlnit pentru prima dată pe Potra în 2019, acest lucru a reprezentat totuși o oportunitate semnificativă. El a plecat în RD Congo pentru a economisi pentru fiul său, pe care îl iubea „la nebunie”, potrivit surorii sale, Victoria Gonț. Răilean a fost împușcat în februarie 2024 în timpul unei ambuscade pe dealurile vulcanice, la aproximativ 25 km de Goma. El a murit din cauza rănilor.

Vasile Badea, un fost polițist român, a fost de asemenea ucis în acea zi. Grupul lor solicitase în prealabil extragerea, conform înregistrărilor vocale WhatsApp analizate de Guardian.

Un luptător i-a spus lui Potra în timpul bătăliei: „Nu ne putem mișca pentru că ne vânează cu lunetiști. Dacă plecăm de aici, ne vor zbura creierii”.

Un supraviețuitor al ambuscadei a declarat pentru The Guardian: „S-au făcut greșeli foarte mari, au fost semnalate, nu au fost rectificate. Ca urmare, au murit băieți.”

Cinci contractori au descris o operațiune dezorganizată, cu recruți neantrenați și nepotriviți. Doi oficiali occidentali din Goma au estimat că doar aproximativ 30% dintre mercenari au servit în Legiunea Străină Franceză.

„Când aduci șoferi de camion, agenți de securitate și oameni de peste 60 de ani… mi-am dat seama că nu era bine organizat, așa că am cerut să plec acasă”, spune recrutul care a descris firma militară privată a lui Potra drept ”un circ”.

Luptătorii au fost desfășurați în poziții fortificate în apropierea liniilor de front, pe dealurile din nordul orașului Goma și în jurul unui oraș satelit disputat din nord-vest. În mod oficial, contractele acestora prevedeau că vor efectua „instruirea, calificarea și certificarea personalului local de securitate”.

Felix Tshisekedi, președintele RD Congo, a negat că aceștia ar fi mercenari, afirmând că au oferit „pregătire” pe câmpul de luptă. Cu toate acestea, imaginile video și mărturiile indică o operațiune militară.

A existat o „forță de reacție rapidă” pentru a extrage oamenii atacați, echipe care pilotau drone de supraveghere și altele care coordonau loviturile de artilerie. Potrivit filmărilor, „Romeos” îmbrăcați în uniforme militare au tras cu mitraliere grele și au manevrat mortiere.

Unul dintre ei, cu experiență de luptă în Irak și Afganistan, spune că echipele de mortiere au tras asupra pozițiilor M23 timp de două săptămâni în primăvara anului 2024. El a încetat să mai participe la atacuri deoarece acestea depășeau contractul sau gradul său salarial. „Participam [gratuit] la operațiuni militare la domiciliu”, spune el.

Potrivit Băncii Mondiale, RD Congo se numără printre cele mai sărace cinci țări din lume, iar peste 70% din populație supraviețuiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi. Potrivit a patru contractori, firma lui Potra a supraevaluat numărul forțelor.

„Au mințit cu privire la cifrele noastre. În loc să aibă 100 de oameni pe teren, aveau 70”, a declarat un luptător, explicând că s-a prefăcut că locuiește în patru unități locative diferite pentru a păcăli inspectorii. Contractorii au perceput, de asemenea, lipsa echipamentelor drept măsuri de reducere a costurilor. „În cele din urmă, obiectivul companiei a fost profitul”, a spus unul dintre ei.

Nici Potra, nici președinția congoleză nu au răspuns la solicitările de comentarii. Purtătorul de cuvânt al armatei congoleze a declarat că nu are „niciun comentariu de făcut”.

M23 a cucerit teritorii extinse în estul RD Congo după lansarea unei ofensive la sfârșitul anului 2021. Ca răspuns, armata slabă a RD Congo a început să se bazeze pe milițiile pro-guvernamentale, cunoscute colectiv în swahili sub numele de Wazalendo – patrioți. Wazalendo variază de la grupuri nestructurate la miliții organizate cu mii de luptători, cum ar fi Alianța Patrioților pentru un Congo Liber și Suveran (APCLS) sau Coaliția Mișcărilor pentru Schimbare (CMC), ai căror lideri se confruntă cu sancțiuni pentru infracțiuni, inclusiv recrutarea de copii soldați.

Conform înregistrărilor audio și interviurilor, grupul „Romeos” a cooperat cu milițiile locale, furnizând bani și muniție. Unele dintre miliții au fost acuzate de crime de război, ceea ce i-ar putea face pe ”Romeos” complici, potrivit experților juridici cu care a vorbit Guardian.

Cu toate acestea, nu este clar cu ce grupări de miliție au cooperat, deoarece niciunul dintre luptătorii intervievați nu a specificat. Un contractor spune că relația a fost tensionată „până când am început să le dăm bani”.

Reprezentanții serviciilor de securitate spun că ”Romeos” erau conștienți de limitele legale ale angajamentelor lor. Contractorii intervievați insistă că nu erau mercenari. „Dacă ești din vest, ești un contractor militar. Dacă ești din est, ești mercenar”, spune unul dintre ei.

Dacă un contractor militar este din punct de vedere legal un mercenar este complex, dar poate avea consecințe în țări precum Franța, care interzice activitatea mercenară. Mulți instructori români, ca foști legionari, au cetățenie franceză.

„Acești actori se înmulțesc și este esențial să se ia în considerare crearea unui organism de anchetă independent care ar putea sprijini eforturile de responsabilizare”, spune Jelena Aparac, fost președinte al Grupului de lucru al ONU privind utilizarea mercenarilor.

Anul trecut, Potra a găzduit un jurnalist de la televiziunea publică din România pentru a-i observa pe oamenii săi antrenând trupele congoleze. Cu toate acestea, un contractor spune că a fost o înscenare: „Ne-am prefăcut că antrenăm oameni doar când a venit presa”.

Un altul spune că se chinuie să își găsească de lucru după ce a fost etichetat drept mercenar. „Este o problemă pe care o avem cu toți. Aproape niciunul dintre noi nu poate fi angajat acum”.