Beneficiile exercițiilor fizice pentru sănătatea creierului și prevenirea demenței

În zilele noastre, populația din întreaga lume trăiește mai mult, iar acest lucru va face ca numărul persoanelor cu demență să crească dramatic în toate țările.

Din cauza îmbătrânirii rapide a populației la nivel mondial, se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență aproape se va tripla până în 2050, crescând de la 57 de milioane în 2019 la 153 de milioane.

Menținerea unei vieți active, în special după vârsta de 50 de ani, produce o serie de modificări la nivelul creierului care pot reduce riscul de demență, conform unui nou studiu publicat joi, în revista Brain Communications.

Cercetătorii susțin că exercițiile fizice pot menține volumul unei regiuni a creierului implicată în gândire și memorie. Astfel, persoanele care au dus o viață activă fizic sunt expuse unui risc mai mic de a se confrunta cu declinul cognitiv după o anumită vârstă, chiar dacă prezintă markerii considerați specifici pentru maladia Alzheimer, așa cum sunt acumulările de amiloid din creier.

Se preconizează că numărul cazurilor de demență din Europa se vor dubla până în 2050. Demența este în prezent a șaptea cauză principală de deces și una dintre cauzele majore de handicap și dependență în rândul persoanelor în vârstă la nivel mondial. Cercetările arată că numărul cazurilor de demență este în creștere, studii estimând că acestea se vor dubla în anii viitori.

O echipă de la University College London (UCL) a descoperit o legătură între activitatea fizică regulată pe tot parcursul vieții și modificările creierului, care ar putea contribui la protejarea oamenilor de apariția demenței.

O mai bună înțelegere a modului în care exercițiile fizice modifică fizic creierul ar putea conduce la noi intervenții care ar putea împiedica apariția demenței.

Rezultatele provin din Insight46, un studiu finanțat de Alzheimer’s Research UK și Consiliul pentru Cercetare Medicală (MRC) care analizează datele privind sănătatea colectate de la un grup unic de voluntari din Anglia, Scoția și Țara Galilor, născuți în aceeași săptămână a anului 1946.

Cercetătorii au monitorizat starea de sănătate a participanților de-a lungul vieții lor, ca parte a unui studiu de sănătate mai amplu. Insight46 și-a propus să vadă în ce măsură sănătatea participanților de-a lungul vieții este legată de memoria, gândirea și modificările fizice ale creierului la vârste mai înaintate. Studiul, care a început în 2015, a contribuit la înțelegerea modului în care factori precum sănătatea inimii, educația și traumatismele craniene pot afecta creierul la bătrânețe.

Dr. Sarah-Naomi James, de la Centrul de Cercetare a Demenței UCL și de la Unitatea MRC pentru Sănătate și îmbătrânire pe tot parcursul vieții din cadrul UCL, conduce o componentă a Insight46. Echipa sa analizează modul în care activitatea fizică ar putea ajuta o persoană să devină mai „rezilientă din punct de vedere cognitiv” sau mai puțin susceptibilă de a dezvolta demență. Studiile anterioare au asociat o activitate fizică scăzută cu un risc mai mare de demență, însă cercetările dr. James încep să clarifice de ce se întâmplă acest lucru.

Rezultate-cheie privind legătura dintre exercițiile fizice și sănătatea creierului

Echipa britanică a colectat informații despre cât de activi erau participanții în timpul lor liber pe parcursul a 30 de ani, înainte și după ce au împlinit 50 de ani. Ei au fost interesați dacă participanții au declarat că au făcut activități precum sportul, mersul pe jos sau orice alt exercițiu fizic pentru timpul liber, o dată pe lună sau mai mult.

Echipa a analizat apoi scanările cerebrale efectuate când participanții au împlinit 70 de ani, pentru a vedea în ce măsură schimbările fizice din creier erau legate de obiceiurile lor de mișcare de-a lungul vieții.

Participanții la studiu care au declarat că au făcut exerciții fizice regulate în timpul liber înainte de vârsta de 50 de ani au avut tendința de a avea un hipocampus mai mare, partea creierului responsabilă în principal de memorie. Această zonă este adesea prima regiune a creierului afectată în cazul bolii Alzheimer. Echipa de cercetători este de părere că acest lucru ar putea proteja împotriva pierderii memoriei, un simptom al demenței.

De asemenea, persoanele care au făcut mișcare pe tot parcursul vieții erau mai puțin predispuse la declin cognitiv, chiar dacă prezentau markeri des întâlniți în boala Alzheimer, cum ar fi acumularea proteinei amiloide în creier sau micșorarea creierului. De asemenea, activitatea fizică pare să îi ajute pe cei cu markeri timpurii ai bolii Alzheimer să își mențină și să își amortizeze funcția cognitivă, în special în cazul femeilor.

„Exercițiul fizic este esențial pentru a ne menține creierul sănătos, dar încă construim o imagine în jurul schimbărilor fizice care au loc în creier pentru a-l proteja împotriva demenței, a declarat dr. James, într-un comunicat.

Cercetări viitoare sunt esențiale pentru a înțelege pe deplin modul în care exercițiile fizice și participarea la activități de petrecere a timpului liber pe tot parcursul vieții ar putea fi un instrument puternic pentru a proteja oamenii împotriva demenței cât mai mult timp posibil, scriu autorii studiului.

Exercițiile fizice îmbunătățesc funcțiile creierului, reducând posibil riscul de demență

Un alt studiu confirmă efectele pozitive ale exercițiilor fizice asupra proteinelor de semnalizare a insulinei din creier. Oamenii de știință au demonstrat recent că celulele specializate implicate în modul în care organismul răspunde la insulină sunt activate în creier după exerciții fizice, sugerând că activitatea fizică poate îmbunătăți în mod direct funcția creierului.

Studiul, publicat în revista Aging Cell, un jurnal axat pe biologia îmbătrânirii, indică faptul că terapiile care vizează această acțiune a insulinei pot fi dezvoltate pentru a compensa sau chiar a preveni progresia demenței.

De multă vreme se crede că exercițiile fizice îmbunătățesc cogniția, dar mecanismele implicate au fost neclare. Studiile anterioare au scos la iveală dovezi conform cărora glicemia ridicată contribuie la scăderea capacității creierului de a-și aminti informații și de a învăța informații noi.

Prof. Malin spune că insulina, care este produsă de pancreas și se deplasează la creier pentru a-și îndeplini funcțiile, joacă un rol central în promovarea fluxului sanguin cerebral și a funcționării neuronale pentru cunoaștere.

„Cercetarea noastră sugerează că terapiile care vizează acțiunea insulinei în creier ar putea fi capabile să prevină demența”, a mai precizat cercetătorul.

Într-un nou studiu, echipa examinează acum dacă o singură sesiune de exerciții fizice poate spori capacitatea insulinei intranazale de a susține sănătatea cognitivă la adulții în vârstă cu obezitate prin măsurarea fluxului sanguin cerebral și a veziculelor extracelulare neuronale. Planurile lor viitoare sunt de a efectua un studiu de antrenament pe termen lung care să evalueze îmbunătățirile sensibilității creierului la insulină în raport cu cogniția la adulții în vârstă.