Jaful de la muzeul din Assen a fost o acțiune a unui grup de comando foarte bine profesionalizat, iar hoții nu sunt atât de mărunți la minte încât să topească trofeele, a căror valoare de simbol este mult mai mare.
Dacă și-ar fi dorit greutatea în aur a trofeelor furate, hoții puteau da o spargere la o bijuterie oarecare, cu riscuri minime, nu să agite întreaga Europă este de părere fostul Procuror General al României, Augustin Lazăr.
Lazăr este cel care a reușit recuperarea spectaculoasă a mai multor brățări dacice din aur ce fuseseră furate din situl Sarmizegetusa Regia. Artefactele fuseseră traficate pe piețele internaționale de antichități, ajungând în colecții private și case de licitații renumite, înainte să fie recuperate de autoritățile române, în 2007.
Augustin Lazăr: La nivelul lor de profesionalizare, ei hoții nu sunt atât de mărunți la minte încât să nu-și dea seama că valoarea lor este dublă, triplă prin ceea ce simbolizează, nu neapărat prin greutatea lor în aur. Greutatea aceasta în aur puteau să o obțină cu riscuri minime spărgând o bijuterie pe undeva, nu un muzeu ca ăsta, și agitând atâta lume, că toată Europa e agitată acum din cauza a ceea ce s-a întâmplat.
Pe de altă parte, Lazăr este convins că hoții își vor da seama, la momentul potrivit că nu pot nici să valorifice bunurile furate, pentru că obiectele sunt atât de cunoscute, încât niciun cumpărător nu le-ar putea expune vreodată, nici măcar într-un cerc restrâns.
Tocmai din aceste motive, orice potențial cumpărător fie le cumpără la un preț foarte scăzut, fie nu le cumpără deloc, spune Lazăr, care subliniază că aceasta este cea mai mare vulnerabilitate a hoților.
Sunt atât de importante, încât și ei hoții își vor da seama la momentul potrivit că din cauza importanței lor nu le vor putea valorifica și, de asemenea, nu le vor putea distruge, spune el.
Lazăr este convins că, dată fiind dilema în care se vor afla jefuitorii, trofeele vor fi recuperate, mai devreme sau mai târziu.
El spune că, din aceleași motive, este puțin probabil ca artefactele să fi fost furate la comandă.
Ce să facă cu ele? Fiindcă cine își bagă bani în ele, în bunuri de furat, și le păstrează, nu le poate scoate la suprafață. Când le va prezenta undeva într-o expoziție sau undeva, va fi o problemă, imediat vor fi confiscate, explică Lazăr.
Pe de altă parte, fostul procuror admite că există riscul ca hoții să încerce să ascundă vreme de câțiva ani obiectele furate, sperând ca astfel, autoritățile să își piardă interesul pentru recuperarea lor.
Există varianta cea mai utilizată în această materie de către hoți, de a îngheța bunurile în niște cofre bancare pe parcursul unei perioade de timp 2-5 ani, până uită lumea.
A doua modalitate de reciclare este dezmembrarea acestor piese, adică partajarea lor în mai multe loturi. Cele trei brățări să le ia fiecare dintre ei, coiful, altcineva, și apoi să le pună în niște colecții de prin secolul al 18-lea lea și să zică iată, această colecție este din secolul al 18-lea lea, al 19-lea lea, de pe vremea când era procurorul domeniului fiscal la Sarmizegetusa și bunurile se duceau la Viena, deci nu pot să fie proprietatea statului român.
Leave a Reply