Coaliția pro-UE formată de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale

Coaliția pro-UE formată din PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale a anunțat formarea unui front unit împotriva „polului extremist”. Această coaliție va susține oficial candidatura Elenei Lasconi în cursa pentru Palatul Cotroceni, unde aceasta va concura cu candidatul independent Călin Georgescu. Printre variantele de premier luate în considerare se numără și Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru.

Cele patru mari partide au convenit să lucreze împreună împotriva extremismului și să susțină valorile democratice ale României, precum absorbția fondurilor europene, implementarea reformelor din PNRR și aderarea deplină la spațiul Schengen.

Reuniunea dintre PSD, PNL, USR și UDMR a avut loc la Palatul Parlamentului. Din partea PSD au participat Sorin Grindeanu și Marian Neacșu, în timp ce PNL a fost reprezentat de liderul partidului, Ilie Bolojan, și Ciprian Ciucu. USR a fost reprezentat de Dominic Fritz și Ionuț Mosteanu, iar UDMR de Cseke Attila și deputatul Csoma Botond.

Conform unor surse, în cadrul întâlnirii s-au discutat diverse variante prin care cele patru partide ar putea forma un guvern pro-european și democratic. Marcel Ciolacu, liderul PSD, a subliniat că „Protocolul o ajută pe doamna Lasconi, fiind un semnal de susținere pentru alegerile prezidențiale”.

Elenei Lasconi a menționat că partidele analizează diferite opțiuni, inclusiv posibilitatea unui premier tehnocrat. De asemenea, actualul prim-ministru, Marcel Ciolacu, ar putea rămâne în funcție la Palatul Victoria.

Președinta USR, Elena Lasconi, a declarat: „Dacă toți vom fi de acord ca domnul Ciolacu să fie următorul premier, trebuie să identificăm câteva reforme esențiale care trebuie implementate. Este necesar să reducem cheltuielile statului, având în vedere deficitul bugetar ridicat, și să convenim asupra unor reforme urgente pentru anul viitor.”

Linia trasată de președinta USR a fost susținută și în cadrul întâlnirii celor patru formațiuni politice.

Mobilizarea fără precedent a partidelor democratice pentru formarea unei majorități ce ar putea constitui un guvern pro-european vine în contextul în care, după alegerile parlamentare, trei partide considerate suveraniste și extremiste au obținut peste 30% din voturi.