Rețea de trafic de persoane dezvăluită în Ungaria

Zeci de copii și adulți au fost exploatați mai bine de zece ani pe teritoriul Ungariei, de o rețea organizată de trafic de persoane. Cinci bărbați și o femeie din localitățile Ozun și Chilieni, județul Covasna, au fost reținuți de autoritățile maghiare, alături de un alt bărbat care acționa exclusiv pe teritoriul ungar. Procurorii DIICOT au făcut trei percheziții domiciliare în județul Covasna, la membrii grupării. Victimele proveneau, în special, din centre de plasament.

În dimineața de 12 noiembrie 2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Covasna împreună cu polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Covasna au făcut trei percheziții domiciliare în localitățile Ozun și Chilieni, din județul Covasna, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și trafic de minori.

Din cercetările efectuate a reieșit că, începând din anul 2013, cinci bărbați și o femeie, aflați în legătură de rudenie, au constituit un grup infracțional organizat în scopul obținerii de beneficii materiale, din exploatarea prin muncă pe teritoriul Ungariei, a mai multor victime, majore și minore. Membrii grupării de crimă organizată au recrutat persoane vulnerabile, cu situații financiare dificile și fără relații de familie stabile, pentru a evita astfel riscul de a fi căutate de rude. Astfel, victimele predilecte ale făptuitorilor au fost cele provenite din centrele de plasament, care prin promisiuni false, respectiv salariu de 80.000-100.000 forinți lunar, cazare și masă, program de muncă de 8 ore pe zi, 5 sau 6 zile pe săptămână în cadrul unei întreprinderi din Ungaria, au fost ușor de convins și exploatat, precizează DIICOT într-un comunicat.

Aceste persoane au fost duse în Ungaria de către doi soți, care, după sosirea la destinație, pretextând formalități de angajare, le-au luat documentele de identitate pentru a le limita libertatea de mișcare. Ulterior, acestea au fost cazate fie într-un imobil impropriu, alături de alte persoane 20-25 de persoane, într-o baracă de scândură, fără mobilier, sau în beciul unei locuințe, de unde erau transportate la o fabrică de prelucrare a deșeurilor menajere situată într-o altă localitate și obligate să muncească, arată anchetatorii.

Potrivit DIICOT, victimele au fost constrânse, inclusiv prin violență, să aibă un program de lucru „la limita suportabilității fizice și psihice”, respectiv „între 12, 18 ore și chiar 24 de ore, 7 zile pe săptămână” și un „regim de viață inuman”, fiind supravegheate permanent în timpul muncii. De asemenea, românii exploatați s-au confruntat cu lipsa hranei și a unor condiții minime de locuit, cu refuzul de a li se acorda asistență medicale și cu obligația de a presta munci gospodărești după programul de lucru.