Excesul de bălegar și dilema fermierilor din Țările de Jos

Nu mai știm ce să facem cu bălegarul, se plânge fermierul olandez Jos Verstraten, aflat pe o scară, lângă un imens rezervor de balegar produs de cele 145 de vaci ale sale.

Producem mai mult decât putem arunca pe câmp, continuă Verstraten, care deține o fermă de vaci de lapte la Westerbeek, în apropiere de Eindhoven.

Verstraten și alți fermieri din Țările de Jos, care au patru milioane de capete de vite, au beneficiat de o derogare specială de la Uniunea Europeană care le permite să arunce o cantitate mai mare de bălegar pe câmp decât orice altă țară din UE.

Cu acordul UE, fermierii olandezi pot arunca între 230 și 250 de kilograme de azot pe hectar în fiecare an, comparativ cu 170 de kilograme în majoritatea țărilor din UE.

Însă nivelul de azot a devenit inacceptabil, iar calitatea apelor din Țările de Jos s-a deteriorat din cauza aruncării de bălegar, ceea ce a determinat Bruxelles-ul să ia măsuri. Începând din 2026, fermierii din Țările de Jos trebuie să respecte standardele europene.

Jos Verstraten cheltuie deja între 20.000 și 30.000 de euro pe an pentru a scăpa de excesul de bălegar produs de turma sa de vaci, care produce 5.000 de metri cubi de bălegar în fiecare an.

Ministrul Agriculturii, Femke Wiersma, a pledat la Bruxelles pentru menținerea derogării, însă potrivit experților șansele de succes sunt reduse. Guvernul de la Haga mizează pe compensații financiare pentru a determina agricultorii să înceteze activitățile poluante.

Jos Verstraten recunoaște că sectorul agricol trebuie să se schimbe, pentru că sistemul actual poluează excesiv mediul. Soluția propusă este reducerea efectivelor, astfel încât să se producă mai puțin lapte.

Fermierii sunt nemulțumiți de lipsa unor politici guvernamentale clare și de incertitudinea situației. Criza este reală, iar fermierii își pierd răbdarea, așteptând măsuri din partea autorităților. Este o situație tristă și tensionată, concluzionează Verstraten.