Cu o creștere economică fragilă, spre „marja de eroare”, România se poate lăuda, însă, cu o evoluție solidă a consumului gospodăriilor și a investițiilor. Cele două sunt însă anulate aproape integral de faptul că suntem dependenți de importuri.
În al doilea trimestru al acestui an economia locală (PIB) a crescut cu un infim 0,1% din PIB față de trimestrul precedent. Creșterea economică anuală a fost de 0,8% din PIB. Contribuțiile pozitive aduse de evoluția consumului gospodăriilor și a investițiilor au fost anulate de exporturile nete și de stocuri. Cererea internă este acoperită majoritar din importuri, ceea ce reprezintă o problemă structurală pentru România. După o evoluție dezamăgitoare a economiei în prima jumătate a acestui an, estimarea de creștere economică anuală pentru anul în curs a fost ajustată în jos la 1,9% din PIB.
România a înregistrat un deficit comercial de puțin peste 18 miliarde de euro în primele șapte luni ale acestui an. Este de așteptat ca deficitul bugetar să atingă un nivel de 7% din PIB dacă nu se iau măsuri în timp util. Astfel, România împrumută bani pentru a stimula consumul de bunuri și servicii produse de alte state, susținând astfel locuri de muncă și salarii din alte state.
Datoria publică guvernamentală a crescut semnificativ, iar anul trecut statul a trebuit să plătească dobânzi aferente datoriei publice guvernamentale în valoare de șase miliarde de euro. Aceste aspecte ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea actuală a modelului economic al României.
Leave a Reply