Măsuri de austeritate impuse de Guvern: Oprirea angajărilor la stat și gestionarea banilor necheltuiți din PNRR

În contextul unui deficit bugetar peste așteptări, Ministerul Finanțelor propune un set de măsuri de austeritate menite să gestioneze eficient resursele financiare.

Printre aceste măsuri se numără oprirea angajărilor la stat, interzicerea unor cheltuieli pentru mobilier, consultanță sau instruiri în cadrul instituțiilor publice, precum și limitarea unor sporuri.

De asemenea, banii necheltuiți în cadrul proiectelor europene, inclusiv PNRR, ar urma să fie direcționați către fondul de rezervă conform unei propuneri aflată în dezbatere publică.

Până la sfârșitul anului, instituțiile publice sunt îndemnate să își ajusteze plățile pentru bunuri și servicii astfel încât să nu depășească media din prima parte a anului, conform proiectului Ministerului Finanțelor. De asemenea, nu vor fi demarate proceduri de achiziții publice pentru mobilier, materiale de birou sau cursuri de pregătire profesională.

Există excepții, precum cheltuielile legate de alegerile prezidențiale și parlamentare iminente. Totuși, angajările noi sunt interzise, iar majorările salariale vor fi acordate doar în cazul unor companii de stat profitabile. Propunerea Ministerului Finanțelor restricționează și sporurile pentru bugetarii implicați în proiecte europene.

Instituțiile de stat care nu au utilizat integral fondurile aprobate ar putea fi obligate să returneze sumele necheltuite. Cele cu plăți sub 70% din bugetul aprobat ar putea aloca 10% către fondul de rezervă la cererea Ministerului Finanțelor. De asemenea, aceste instituții ar putea redirecționa banii prevăzuți pentru proiecte europene, inclusiv PNRR, către fondul de rezervă dacă la finalul lunii august plățile sunt sub jumătate din suma alocată.

Primăriile sunt restricționate în privința utilizării excedentului din anii precedenți, putând cheltui sumele doar pentru proiecte specifice, cum ar fi cele cu finanțare nerambursabilă sau pentru indemnizațiile persoanelor cu handicap grav.

În ceea ce privește magistrații, care urmează să beneficieze de majorări salariale de 25% aplicate retroactiv din 2018, plățile se vor realiza treptat în următorii ani, sumele fiind mai mici la început. Astfel, în 2025 se va plăti 5% din diferență, în 2026 – 10%, până în 2029 când ar urma să se achite 35% din diferență, aceste sume fiind actualizate cu rata inflației. Proiectul Ministerului Finanțelor este supus modificărilor până la adoptarea sa în ședința de Guvern.