Riscul de infectare cu virusul West Nile în România și măsurile de prevenție recomandate

Perioada de risc pentru infecția cu virusul West Nile transmisă de tânțari se prelungește până la sfârșitul toamnei. Potrivit biologilor, căldura neobișnuită întreține pericolul. Institutul de Sănătate Publică anunță că șase bărbați și o femeie au luat boala de la începutul verii până acum, iar medicii subliniază că nu există un tratament țintit. Este important să prevenim contactul cu substanțe împotriva țânțarilor atunci când stăm în aer liber și să montăm plase la ferestre în spațiile de dormit.

Temperaturile peste normal îl fac pe țânțarul comun, activ în zona noastră, să-și caute tot mai avid prada. Biologii susțin că acest dezechilibru al ciclurilor naturii afectează și păsările migratoare, care întârzie plecarea. Aurelian Pintilescu, biolog, explică că țânțarii iau virusul West Nile din păsările migratoare, care reprezintă rezervorul natural. Transmiterea virusului este prelungită și se accentuează în prezența păsărilor migratoare care stau mai mult la noi. Femelele țânțarului au nevoie de proteine din sânge pentru maturarea ouălor.

Înțepătura țânțarului, mai întâi la un animal infectat și apoi la om, este cea care transmite infecția. Cercetătorii au confirmat șapte cazuri de West Nile în România începând din luna iunie, în județe aflate la distanțe mari, fapt ce indică că insectele purtătoare ale virusului pot călători kilometri întregi în căutarea unei gazde.

Statisticile arată că numai una din 150 de persoane infectate cu West Nile moare. Totuși, anul trecut, între lunile iunie și noiembrie, au fost confirmate în România 83 de cazuri și 12 decese, adică unul din 7. Boala debutează cu dureri de cap, greață, vomă și deshidratare. Tratamentul constă în gestionarea simptomelor, iar recuperarea poate dura săptămâni sau luni. În cazurile severe, poate apărea encefalita West Nile, care duce la deces la unul din 10 pacienți.

Autoritățile au început să împrăștie mai des substanțe de control al țânțarilor în unele orașe, în timp ce biologii recomandă eliminarea factorilor de reproducere a țânțarilor, precum bălțile de apă, recipientele cu apă stătută sau anvelopele pline cu apă. Măsurile de prevenție includ utilizarea dispozitivelor care împrăștie substanțe repelente în aer liber, precum și utilizarea plaselor la ferestre în casă.