Controverse privind creșterea numărului de șefi în administrația publică sub conducerea lui Marcel Boloș

Într-un moment în care economia românească se confruntă cu numeroase provocări și presiuni financiare, o nouă mișcare din partea Ministerului Finanțelor sub conducerea lui Marcel Boloș a stârnit critici și controverse. Ultimul proiect de ordonanță de urgență pus în consultare publică pe 13 martie indică o creștere a numărului de șefi în administrația publică, fapt care alimentează preocupările cu privire la gestionarea resurselor financiare ale statului. Conform informațiilor dezvăluite din proiectul de ordonanță, se pare că intenția Ministerului Finanțelor este de a majora cheltuielile statului pentru membrii de partid și apropiații acestora. Această decizie vine în contrast cu promisiunile anterioare ale partidelor de guvernământ, care anunțaseră restricții în privința angajărilor și promovaseră ideea unei reforme în administrația publică. „Prin această ordonanță, asistăm la o creștere a numărului de șefi în aparatul bugetar, o mișcare care contravine discursului anterior al partidelor politice. După marea «vitejie» a tăierii a 200.000 de posturi vacante, acum se pare că se dorește repunerea în funcție a unor persoane pe criterii de apartenență politică. Este evident că această inițiativă este menită să servească interesele de partid, în detrimentul interesului public“, a declarat Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR. Ordonanța propusă este complexă, cuprinzând nu mai puțin de 36 de articole care aduc modificări la alte 36 de legi și ordonanțe, unele dintre acestea fiind adoptate cu doar o lună-două în urmă. Această abordare ridică semne de întrebare cu privire la transparența și coerența procesului legislativ. Mai mult decât atât, proiectul de ordonanță dezvăluie o situație financiară fragilă a statului român. Cheltuielile necontrolate, în special pe pensii speciale, salarii pentru bugetari și alte bonusuri în cadrul aparatului de stat, au dus la o lipsă de fonduri pentru cofinanțarea proiectelor europene, inclusiv cele din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ca urmare, Marcel Boloș a fost forțat să ia măsuri extreme, recurgând la realocarea fondurilor primite de la Comisia Europeană destinate proiectelor de dezvoltare. În fața acestor dezvăluiri, reacțiile publicului sunt mixte, cu unii criticând deciziile Ministerului Finanțelor ca fiind nepotrivite în contextul economic actual, în timp ce alții susțin nevoia unei revizuiri a politicilor guvernamentale pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor publice. În concluzie, proiectul de ordonanță de urgență propus de Ministerul Finanțelor sub conducerea lui Marcel Boloș stârnește dezbateri aprinse în rândul opiniei publice, alimentând îngrijorările cu privire la modul în care sunt cheltuite resursele financiare ale statului și subliniind necesitatea unei transparențe și responsabilități sporite în administrația publică.