Răspunsul Moscovei la declarațiile lui Geoană despre Transnistria

Home International Răspunsul Moscovei la declarațiile lui Geoană despre Transnistria
Răspunsul Moscovei la declarațiile lui Geoană despre Transnistria

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat, miercuri, NATO că transformă Republica Moldova într-o „a doua Ucraină”. Într-un briefingul său de presă susţinut miercuri, Zaharova a venit cu un amplu comentariu referitor la Chişinău, în care a reluat vechi acuze, demonizând conducerea prooccidentală şi în special pe preşedinta Maia Sandu. Deranjată de demersul Republicii Moldova de a denunţa o serie de tratate semnate în cadrul CSI, diplomaţia de la Moscova a revenit cu un narativ: Moldova este datoare Moscovei pentru dezvoltarea economică pe care a cunoscut-o în timpul URSS. Zaharova a primit în briefingul de presă o întrebare referitoare la declaraţiile NATO de avertizare cu privire la consecinţele unei eventuale alipiri a Transnistriei la Federaţia Rusă. „Dacă vă referiţi la declaraţia secretarului general adjunct al NATO, domnul Geoană, din 26 februarie anul curent, potrivit căreia dacă Rusia va decide să anexeze Transnistria, Alianţa va condamna astfel de acţiuni şi va continua să sprijine Republica Moldova, atunci, din câte am înţeles, aceasta este o reacţie nervoasă la cel de-al VII-lea Congres al aleşilor poporului de toate nivelurile care are loc astăzi (miercuri, 28 februarie – n,.r.) la Tiraspol. De câteva zile, la Chişinău se speculează şi se ghiceşte ce decizii ar putea lua acest for. Se pare că această panică a cuprins şi NATO”, a comentat Maria Zaharova referindu-se la Congresul care, la ora la care vorbea se desfăşura în Transnistria. Au existat speculaţii că liderii transnistreni vor cere alipirea la Federaţia Rusă, dar în final, forul extraordinar convocat la Tiraspol a cerut doar „protecţie” de la Moscova şi de la alte organizaţii internaţionale, reconfirmând în schimb ambiţiile separatiste ale regiunii. „În ceea ce priveşte «sprijinul» – de fapt militarizarea – Alianţei Nord-Atlantice faţă de Republica Moldova, în ciuda statutului său de neutralitate, nu este nimic nou aici. Blocul încearcă cu încăpăţânare să modeleze republica într-o «a doua Ucraină», contrar dispoziţiei majorităţii populaţiei moldoveneşti și, se pare, nu se gândește deloc la posibilele consecințe pentru țară și pentru întreaga regiune”, a avertizat Zaharova. Răspunzând unei alte întrebări, Zaharova a spus că „s-a observat că retorica antirusească a Chişinăului oficial capătă o formă din ce în ce mai perversă, grotescă. Este pur și simplu indecentă”. Întrebarea se referea la faptul că șeful Poliției de Frontieră din Republica Moldova a declarat că Vladimir Putin ar fi arestat dacă ar veni în Republica Moldova, întrucât este vizat de un mandat emis de Curtea Penală Internațională. De altfel, în briefingul de presă de miercuri, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a venit cu două comentarii ample referitoare la Moldova – unul despre „situația din Moldova” în general și celălalt „Cu privire la denunțarea de către Republica Moldova a tratatelor internaționale semnate în cadrul CSI”. Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o organizație formată în jurul Rusiei, după destrămarea URSS, cu fostele republici sovietice, dar unele dintre ele au ieșit între timp din ea. Moldova se află și ea într-un astfel de proces. „Continuăm să urmărim evoluția situației din Moldova, a cărei conducere este literalmente prinsă în politici rusofobe distructive și standarde duble”, și-a început Zaharova comentariul despre Moldova. În primul rând, Moscova este deranjată de „atitudinea Chișinăului oficial față de operațiunea militară specială”, adică față de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. „S-au inventat o mulțime de lucruri. La Chișinău a început o adevărată isterie”, a acuzat purtătoarea de cuvânt. Apoi, Rusia nu vede cu ochi buni faptul că Republica Moldova vrea să se apere mai bine. Zaharova a denunțat „încercările autorităților moldovenești de a justifica achiziționarea de echipament militar NATO prin «amenințarea rusă» și «irelevanța» statutului de neutralitate al republicii”. Ea a amintit că guvernul moldovean a anunțat că intenționează să creeze un sistem național de apărare aeriană până în 2030, care va necesita câteva miliarde de euro. De asemenea, a anunțat achiziționarea unui al doilea radar pentru monitorizarea spațiului aerian al țării, la un cost de 15 milioane de euro. Aceasta în ciuda faptului că republica se numără printre cele mai sărace țări din Europa, iar realismul „amenințării rusești” ridică semne de întrebare chiar și în rândul reprezentanților „Occidentului colectiv”, a comentat Zaharova. „Regimul Maiei Sandu, miniștrii și șefii săi de agenții repetă acest lucru ca pe o mantră”, a adăugat ea. Zaharova a trecut apoi la capitolul istorie și a criticat faptul că vandalizarea monumentelor sovietice nu este sancționată de conducerea țării, pe care o acuză de încurajare tacită a unor astfel de activități extremiste. În plus, Moscova este deranjată că locuitorilor din Moldova li se vorbește în mod regulat despre „ororile epocii sovietice”. Moscova ripostează chiar și la un manual școlar de la Chișinău. Conform deciziei conducerii Ministerului Educației din țară, în programa școlară va apărea o nouă disciplină, în care copiilor li se va vorbi despre „represiunile regimului totalitar comunist”, a arătat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Ca un contraxemplu, ea a trecut la enumerarea „beneficiilor” pe care perioada sovietică le-a adus Moldovei: În 1944-1945, când încă mai dura Marele Război pentru Apărarea Patriei, 448 de milioane de ruble sovietice au fost alocate din bugetul întregii Uniuni pentru restaurarea Moldovei. Din alte republici ale Uniunii Sovietice au fost transferate 20 de mii de tone de metale feroase, 226 de mii de tone de cărbune, 51 de mii de tone de produse petroliere, 17,4 tone de semințe. „Oare Maia Sandu le va povesti copiilor despre asta? Sau le va interzice, așa cum interzice orice informație care nu le întărește rusofobia?”, a întrebat malițios Maria Zaharova. În anii 1970-1980, a continuat ea, RSS Moldovenească era considerată, pe bună dreptate, o „grădină și livadă unională”, principalele exporturi fiind produse agricole proaspete și prelucrate. Din 1945 până în 1990, producția de conserve de fructe și legume a crescut de la 28 la 728 de mii de tone. Pentru a o spune mai clar și concret, producția a crescut de 26 de ori. Datorită construcției unor mari instalații de inginerie energetică, producția de energie electrică în republică a crescut de la 100 de milioane de kWh în 1950 la 17 miliarde de kWh în 1989. S-au dezvoltat construcția de mașini, inclusiv construcția de tractoare, producția de unități electrice și mașini, precum și industria ușoară, în primul rând producția de încălțăminte și tricotaje. Sper din toată inima că aceste date vor fi prezentate în detaliu și cu imagini în cadrul predării chiar a temei „despre represiunile regimului comunist totalitar” – a punctat Maria Zaharova. „Da, au existat multe lucruri rele și probleme. Dar atunci când sunt tăiate datele, faptele și cifrele care atestă dezvoltarea RSS Moldovenească, realizările sale, istoria poporului moldovenesc este lovită. La urma urmei, toate cele menționate mai sus sunt realizările oamenilor care au trăit și au lucrat pe acest teritoriu. Printre ei se numără moldoveni și oameni de alte naționalități care consideră această republică și acest pământ ca fiind pământul lor natal”, a spus Zaharova. Ea a revenit asupra unei alte teme invocate și cu alte ocazii. „Ce a mai făcut Maia Sandu? A lipsit ţara de limba moldovenească, a «redenumit-o» în limba română. Acum ea le ia cetăţenilor Republicii Moldova istoria realizărilor și a muncii lor. Cine i-a dat dreptul să facă acest lucru?”, s-a întrebat Zaharova, înainte de a face o analogie complet lipsită de relevanță și de respect: „Problema limbii merită o mențiune aparte. La 21 februarie anul curent, preşedintele moldovean M.G.Sandu a declarat că «limba română în Republica Moldova este o punte de dialog între toate comunitățile». Înțeleg că, dacă în lume, în ultimii ani, a luat amploare tendința de a numi persoanele de un sex prin altul, existând câteva zeci de genuri, atunci limba română în Moldova poate fi numită «o punte de dialog între toate comunitățile», a spus Zaharova. Ea a afirmat că numai 7% dintre locuitorii ţării sunt etnici români, iar 80% din populație este rusofonă. „Astfel, absurditatea politicii lingvistice a «șefilor de la Chișinău» este evidentă. Ei au ales puntea greșită”, spune Zaharova. Ea acuză, de asemenea, că „mass-media se află sub controlul Maiei Sandu, în ciuda declarațiilor sale despre democrație și libertate ca valori principale. S-a dovedit că aceste valori sunt false. Ori Maia Sandu i-a înșelat pe toți. Sau poate ambele”, a continuat purtătoarea de cuvânt a lui Serghei Lavrov. Logica absurdă a reprezentantei Moscovei merge până într-acolo încât face o asociere între aspirațiile europene ale Chișinăului și Hitler. „Moldovenii văd cum suveranitatea și identitatea națională a Moldovei sunt demontate. Ei văd ruperea legăturilor cu Rusia, care le este prezentată ca parte a unui oarecare «proiect european». Europa a avut proiecte diferite. Adolf Hitler, nazismul și fascismul sunt, de asemenea, proiecte europene. Deci, unde sunt «târâte» Moldova și poporul ei?”, s-a întrebat retoric Zaharova. Ea și-a încheiat expunerea dând asigurări că „Rusia, la rândul său, este întotdeauna gata să continue cooperarea cu prietenii moldoveni, care se bazează pe rădăcini istorice profunde, pe respect reciproc și pe luarea în considerare reciprocă a intereselor”. În următorul său comentariu, aproape la fel de amplu, „Cu privire la denunțarea de către Republica Moldova a tratatelor internaționale semnate în cadrul CSI”, Zaharova vorbește din nou despre „punți”: „Am atras atenția în repetate rânduri asupra faptului că, într-un efort nechibzuit de a distruge „punțile” foarte corecte care s-au format timp de decenii cu Rusia și CSI, conducerea Republicii Moldova se deconectează de la realitate și de la interesele fundamentale ale propriilor cetățeni”, a spus ea, dând câteva exemple de acorduri din care Chișinăul și-a anunțat retragerea. „Moldova, sau mai bine zis Maia Sandu, nu are nevoie de Acordul privind cooperarea între statele membre ale CSI în cazul evacuării cetățenilor lor din țările terțe în caz de urgență. Se pare că, în schimb, cetățenilor moldoveni li se va oferi posibilitatea de a utiliza zboruri comerciale, așa cum s-a procedat în timpul evacuării din zona de conflict palestiniano-israeliană. Câte persoane au fost evacuate în timpul situațiilor de urgență și în timpul pandemiei din 2020 de către Rusia, fără acorduri prealabile privind modul de împărțire și «numărare»? Nimeni nu a numărat sau împărțit nimic. Pur și simplu am întins o mână de ajutor și prietenie. Există multe familii cu dublă cetățenie, a Rusiei și a Republicii Moldova. Are nevoie conducerea de la Chișinău de acești oameni?”, a spus Zaharova, continuând pe același ton ironic – asumat – cu încă două-trei exemple. „Nu este nevoie de o minte strălucită pentru a denunța acorduri cu zecile, arzând astfel «punți» importante din punct de vedere social, construite de mâinile altora. Autoritățile moldovenești ar trebui să înțeleagă că va fi dificil să reia participarea lor la acordurile pe care le distrug”, a încheiat Zaharova.

Leave a Reply

Your email address will not be published.