Așa cum se știe, anul trecut, cadrele didactice au declanșat o grevă generală în sistemul de învățământ din România din cauza nemulțumirilor financiare și a condițiilor de desfășurare a activității. Acțiunea s-a declanșat, mai exact, în data de 22 mai 2023, derulându-se pe parcursul a trei săptămâni, cu implicarea a 150.000 de profesori și încă 60.000–70.000 de cadre didactice și auxiliare. Conflictul s-a încheiat în urma unui acord, garantat la acea vreme de președintele României, Klaus Iohannis și liderii coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Anume ca profesorii să beneficieze de o creștere a salariilor de 40%. Însă, încă de la începutul lunii decembrie, au apărut primele semnale că promisiunea nu va fi respectată. Confirmarea a venit de la ministrul Educației Ligia Deca, pentru ca apoi Marcel Ciolacu să anunțe o nouă înțelegere cu sindicatele din Educație pe o majorare de doar 20%, în două tranșe, respectiv 13% de la 1 ianuarie 2024 și alte 7% procente din iunie.
Senatorul ialomițean Adrian Costea nu a avut încredere în promisiunea Guvernului și se aștepta ca aceasta să fie încălcată. „Mă așteptam ca promisiunea să nu fie nesustenabilă, chiar dacă a fost garantată de Guvern. Trebuia încheiată greva, într-un fel. Și-a fost încheiată politicianist, cu niște promisiuni pe care sindicatele trebuiau să le vadă că sunt nefezabile. Unde s-a mai văzut o mărire, așa peste noapte, a unor venituri cu 40%? Greu de crezut. Dacă își propuneau treaba asta, o puteau face din 2020, pentru că salariilor profesorilor, din câte știu eu, sunt înghețate cam din 2019-2020. Trebuia făcută o majorare etapizată ca să se ajungă la cuantumul de 40%, propus de ei atunci când au simțit cuțitul la os, cu greva care a durat mai mult de trei săptămâni. Trebuia făcut acest lucru din 2020, puțin, câte puțin, cât permitea bugetul. De aceea zic că a fost clar o promisiune, pentru a încheia o situație care putea degenera în anularea examenelor naționale, înghețarea anului școlar. Iar asta putea fi rău pentru elevi părinți și deja exista o mare tensiune. Noi trebuie să evaluăm foarte bine ceea ce promit ei și ce pot pune în aplicare”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, senatorul Adrian Costea, specificând că promisiunea a fost făcută în condiția în care existau deja niște probleme structurale. Bugetul nu permitea alte cheltuieli, căci se înregistra un deficit major. „Trebuia să fim realiști, să ne dăm seama că e o promisiune politicianistă. Politicianul e dator să promită, dar țeapa asta, dată profesorilor, se tot repetă. Trebuie să punem în loc niște oameni care sunt conștienți de ceea ce promit și garantează”, atrage atenția parlamentarul.
„Am făcut un sacrificiu ca mandatele lui Iohannis să pară că au produs ceva pentru societate”
A doua păcăleală pe care a primit-o învățământul a fost cea cu procentul alocat din PIB (Produsul Intern Brut). Astfel, pentru anul 2024, bugetul Ministerului Educației va fi de 57,4 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat. Asta înseamnă 3,3% din PIB și că Guvernul nu va respecta noile legi ale Educației, pentru că nu acordă Învățământului 15% finanțare din cheltuielile bugetului general consolidat. Respectarea Legilor Educației ar fi însemnat alocarea a 100,9 miliarde de lei buget pentru componenta Educație în 2024, adică dublu față de ceea ce s-a dat. „În 2011, procentul era de 6%, o țintă tot așa nerealizabilă. Pentru că procentul de 6% din PIB îl vedem în cele mai bogate țări, în cele nordice. Acum avem o nouă lege care prevede 15% din tot bugetul și nu a fost respectată niciodată. Referitor la legea veche, un lucru nu a fost subliniat. Specialiștii spun că atunci când faci o lege a Educației, pentru a se cristaliza, trebuie să treacă minim zece ani, adică vreo două promoții de elevi, ca să existe predictibilitatea sistemului. Zece ani a fost perioada ei de probă și după 12 ani s-a făcut alta. Asta e o mare problemă. Bine că legea, de anul trecut, reia o mare parte din articole, ceea ce arată că legea din 2011 n-a fost deloc rea. Eu o consider cea mai bună lege a Educației de după 1989. Putea fi amendată și nu înlocuită. Și de ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că, în două mandate, președintele României nu livrase nimic. Avea și el Programul România Educată, care trebuia concretizat și îmbrăcat în forma unei legi, pentru a părea că președintele a livrat totuși ceva. Deci, am făcut un sacrificiu ca mandatele lui Iohannis să pară că au produs ceva pentru societate…Mai avem totuși niște perspective cu Programul Național de Redresare și Reziliență. Acolo este prins un proiect pentru mobilier și echipamente, destul de promițător”, a menționat senatorul Adrian Costea.
„Cine vorbește de performanță, un fost elev mediocru”
Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu așteaptă performanță după creșterea salariilor profesorilor, cu 20%. Totodată, acesta consideră că statul român și-a făcut datoria față de profesori. „Cine vorbește de performanță, un fost elev mediocru. Au asigurat niște venituri cât de cât decente, dar nu plătești doar salariile în învățământ, ci și baza materială. Sunt multe investiții pe care trebuie să le faci în învățământ și abia apoi poți să ceri performanță. Învățământul rămâne o Cenușăreasă în România, în opinia mea, deoarece cam asta este tendința în statele care nu prea știu ce-și doresc. Noi tindem să intrăm într-un club select de state, numit OCDE – Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, pentru care nivelul învățământului reprezintă un indicator foarte important. Deci, noi trebuie să ne ridicăm nivelul învățământului. Ba chiar am putea aplica și standardele OCDE, testele PISA fiind unul dintre ele. Am făcut parte din Comisia de Politică Externă și am depus cerere de aderare. A fost la noi, în iunie 2022, dacă nu mă înșel, vicepreședintele OCDE, care ne-a spus că deja începem o foaie de parcurs pentru aderarea la OCDE. Nu se știe cât va dura, dar eu zic că încă nu avem ce căuta acolo. Mai ales cu componenta de învățământ, care e foarte importantă. Studiul OCDE a arătat că, dacă o țară are mai mulți absolvenți de studii superioare, cu atât este mai dezvoltată și performantă economic. De exemplu, Coreea de Sud are un procent extraordinar de absolvenți de studii superioare. Partea mai puțin cunoscută este că acolo se manifestă o competiție foarte dură, cu atâția absolvenți de studii superioare. Dar, competiția asta și nivelul intelectual al societății, crește inovarea, aduce multe beneficii. Și noi am crescut mult procentul de absolvenți de studii superioare, dar destul de nerealist. Hai să zicem că Drept și ASE sunt facultăți serioase. Mă refer la cele din cadrul Universității București, Cluj și așa mai departe. În cazul facultăților private, unele au scos pe bandă absolvenți și le-au făcut un rău acestor oameni, căci nu s-au putut regăsi…Nu cred că ne vrea cineva mulți și proști. Nu cred în conspirații. Eu cred că României îi lipsește o viziune pe termen lung. Nu prea știm exact ce domeniu să-l punem într-un aspect benefic, pentru a ajunge la niște performanțe…La noi marea problemă este instabilitatea, inclusiv cu Legea Învățământului din 2011, cum spuneam. Trebuia să fie în prezent în vigoare, nu abrogată”, a mai adăugat senatorul ialomițean.
Diana ARON
Leave a Reply