Problema eternă a agriculturii românești: pierderi și promisiuni nesatisfăcătoare

Ministrul Finanțelor a atras atenția că pierderile înregistrate în sectorul agricol duc la creșterea deficitului comercial al țării. Chiar dacă recoltele sunt bune, acestea sunt exportate ca materie primă, în timp ce România importă tot mai multă mâncare procesată.

În ultimii 13 ani, șapte miniștri ai Agriculturii au făcut promisiuni referitoare la înființarea de depozite și linii de procesare, însă planurile au rămas doar pe hârtie.

Ministrul Finanțelor exprimă nemulțumirea față de deficitul semnificativ generat de sectorul agricol. În 2023, sumele aferente produselor alimentare au depășit 3,5 miliarde de euro – cea mai mare valoare din ultimul deceniu. Pierderile sunt legate în principal de sub-procesare și de dependența de alimente importate.

În ceea ce privește exportul, ministrul Tanczos Barna a subliniat o situație paradoxală: pleacă animale vii din țară și se întorc produse procesate precum salamul. De asemenea, grâul exportat se întoarce sub formă de produse de panificație. Problemele evidențiate de acesta sunt cunoscute încă din perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, însă nu au fost soluționate eficient.

În ciuda promisiunilor repetate, niciunul dintre cei șapte miniștri care au condus Agricultura nu a reușit să concretizeze planurile de construire a depozitelor regionale în marile bazine legumicole din țară sau de înființare a liniilor de procesare pentru legume și fructe.

Reprezentantul Cooperativei din Lungulețu, Dâmbovița, Ionuț Lăscaie, a subliniat absența depozitelor promise de miniștri, menționând că niciunul dintre acestea nu a fost finalizat.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că lucrările la depozitele promise vor începe în curând, menționând aspecte legate de predarea terenurilor și de începerea construcțiilor.

Casa Unirea, implicată și ea în proiecte de depozitare, a întâmpinat dificultăți în finalizarea construcției depozitului pentru legume și fructe, variind locația acestuia fără succes. Pe lângă aceste probleme, instituția se confruntă și cu absența unui director și cu investigații penale.

Autoritățile au anunțat un nou program de finanțare denumit Investalim, destinat liniilor de procesare. Cu toate acestea, deși au fost depuse 37 de proiecte și au fost semnate contracte în valoare de peste 3,5 miliarde de lei, încă nu s-au început lucrările efective pe teren pentru niciunul dintre aceste proiecte.