Într-un interviu pentru stirileprotv.ro, lect. dr. Bader Simona a vorbit despre obstacolele și perspectivele legate de reprezentarea femeilor în politică, atât la nivel național, cât și internațional.
Lect. dr. Bader Simona a discutat despre rolul limitat al femeilor în politică, punând accent pe cauzele structurale și sociale care împiedică progresul lor în România și în alte contexte internaționale. Ea a evidențiat faptul că reprezentativitatea feminină este afectată de deciziile partidelor politice, prejudecățile persistente și lipsa unor modele feminine puternice.
A subliniat, de asemenea, importanța unor măsuri precum legea cotelor de gen, dar a remarcat că schimbarea mentalităților va necesita timp. În final, a analizat dificultățile întâmpinate de femeile în competițiile electorale, inclusiv în cazul recentelor alegeri din SUA.
Este evident că reprezentativitatea de gen este slab prezentă în Parlamentul României. Aceasta nu se datorează în mod direct alegătorilor, cât faptului că listele electorale alcătuite de partide sunt evident în favoarea bărbaților. Probabil că decizia de a pune mai puține femei pe listele electorale se datorează fricii partidelor că ar putea pierde electorat. De altfel, numărul organismelor guvernamentale în care femeile au funcții de conducere este de asemenea foarte scăzut. Spre exemplu, conform studiului privind reprezentativitate femeilor în politica românească realizat de Friedrich Neumann Foundation și Expert Forum în 2021, pentru indicatorii privind alegerile locale, România se află pe penultimul loc în Europa, după noi fiind Turcia. Local, în județul Timiș, din 99 de primari aleși în 2024, doar trei sunt femei.
În opinia mea Elena Lasconi nu a avut parte atât de un vot pe gen, cât de un vot bazat pe o opțiune politică, mai ales refuzul reprezentanților clasei politice „vechi”. Acest tip de vot de sancționare cred că a funcționat în cazul primilor doi clasați în opțiunile electoratului român. Este greu de spus dacă „românii în general” sunt sau nu pregătiți pentru o femeie președinte. Probabil că atitudinea de gen poate să fie un factor important, dar fără îndoială calitățile candidatei ar fi la fel de importante.
În condițiile unor atitudini discriminatorii legea este binevenită și poate un pas și înspre schimbarea mentalităților. Totuși, până nu vom vedea prezențe feminine puternice în politica românească schimbarea mentalităților va fi lentă.
Nu am date referitoare la legile privind cotele de gen din țările lumii și nu pot face presupuneri, nefiind specialistă în acest domeniu. Ca om de comunicare însă, pot observa că acolo unde femeile sunt reprezentate la cel mai înalt nivel în stat (președinte, prim-ministru, alte structuri organizaționale unde femeile au un rol de decizie important) statutul femeilor în societate pare a fi mai respectat.
Și la nivel de mentalitate, sexismul cu tot ansamblul de prejudecăți și atitudini, încă este o tară (n.red. defect moral) a societății românești. De această tară nu poate scăpa nici clasa politică. Deși în general se vorbește puțin despre asta, în preajma alegerilor subiectul este oarecum abordat în discursurile publice, dar impresia mea este că fără seriozitate, mai mult de fațadă.
În primul rând campania democraților a fost viciată de retragerea tardivă a lui Joe Biden și din această cauză Kamala Harris nu a avut timp să își pregătească o campanie mai consistentă. Electoratul democrat este în general mai puțin sexist și suprematist decât cel republican, dar este de remarcat că la aceste alegeri a fost a doua oară când o femeie (după Hillary Clinton) a intrat în competiția finală pentru președinția SUA.
Din 2009, Simona Bader este lector, respectiv asistent universitar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, catedra de Filosofie şi Ştiinţele Comunicării.
Lect. dr. Bader Simona predă cursuri precum Campanii sociale, Managementul relațiilor publice, Publicitate și tehnici promoționale.
Leave a Reply