Dincolo de războaie și crize politice, 2024 a fost și anul unor descoperiri și evenimente științifice care au schimbat cursul istoriei.
Omenirea a fost preocupată în 2024 aproape obsesiv de evenimente sângeroase, iar războaiele și crizele politice au acaparat atenția publicului din toate colțurile lumii.
Cu toate acestea, anul acesta a adus descoperiri și evenimente științifice revoluționare. Au schimbat cursul istoriei în tăcere, ignorate de oamenii care s-au concentrat doar pe aspectele ”gălăgioase” ale existenței lor de zi cu zi.
12 ianuarie – 2023 este confirmat oficial ca fiind cel mai cald an înregistrat vreodată pe Pământ. NASA raportează o cifră de 1,4 grade Celsius peste media de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au început înregistrările moderne. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică raportează, la rândul său, o cifră de 1,35 grade Celsius. Iar Berkeley Earth raportează o cifră de 1,54 grade Celsius.
16 ianuarie – Oamenii de știință din China anunță prima clonare reușită a unei maimuțe rhesus.
18 ianuarie – Doi roboți asemănători cu insectele sunt considerați de către Universitatea de Stat din Washington ca fiind cei mai mici, mai ușori și mai rapizi micro-roboți complet funcționali creați vreodată.
19 ianuarie – Sonda lunară SLIM a Agenției Spațiale a Japoniei realizează prima aselenizare ușoară pe Lună a unei nave spațiale japoneze. Japonia devine a cincea țară care ajunge pe satelitul natural al Pământului, după Statele Unite, Uniunea Sovietică, China și India.
26 ianuarie – Astronomii raportează detectarea vaporilor de apă în atmosfera lui GJ 9827 d, o exoplanetă de aproximativ două ori mai mare decât Pământul.
29 ianuarie – Compania americană de neurotehnologie Neuralink anunță că a implantat pentru prima dată interfața creier–computer într-un creier uman și că persoana respectivă „se recuperează bine”, „rezultatele inițiale arătând o detectare promițătoare a vârfurilor de neuroni”.
31 ianuarie – NASA anunță descoperirea unui super-Pământ numit TOI-715 b, situat în zona locuibilă a unei stele pitice roșii, la o distanță de aproximativ 137 de ani-lumină.
2 februarie – Oamenii de știință raportează o posibilă modalitate de rezolvare a problemei celor trei corpuri; o problemă notabilă de o importanță deosebită pentru fizică și mecanica clasică.
5 februarie – Oleg Kononenko, cosmonautul aflat pe Stația Spațială Internațională din 15 septembrie 2023, a depășit recordul deținut de colegul său Ghenadi Padalka pentru cel mai lung timp petrecut cumulat pe orbită, de 878 zile, 11 ore și 30 de minute în spațiu, de-a lungul a 5 zboruri cosmice. Kononenko, aflat și el în cea de-a 5-a misiune spațială, a devenit primul om care a depășit 1.000 de zile petrecute cumulat pe orbită, deoarece misiunea sa la bordul Stației s-a încheiat la 24 septembrie 2024.
7 februarie – Studiile științifice sugerează că particulele de praf cosmic ar fi putut răspândi, printr-un proces numit panspermie, viața pe Pământ și în alte părți ale Universului.
12 februarie – Este anunțată prima detectare a moleculelor de apă pe suprafața asteroizilor, în urma analizei spectrale a 7 Iris și 20 Massalia, două obiecte mari din centura principală de asteroizi.
14 februarie – O structură subacvatică veche de peste 10.000 de ani din Epoca de Piatră a fost descoperită în Golful Mecklenburg, în Marea Baltică. Zidul de piatră, lung de un kilometru, ar putea fi cea mai veche structură realizată de om.
20 februarie – Astronomii au identificat cel mai luminos obiect observat vreodată, QSO J0529-4351, un quasar care acumulează aproximativ o masă solară pe zi.
22 februarie – Modulul de aterizare Nova-C al companiei americane Intuitive Machines, numit Odysseus, devine primul vehicul comercial care aterizează pe Lună în cadrul misiunii IM-1. Landerul include și Biblioteca Lunară care conține o versiune a Wikipedia în limba engleză, opere de artă, selecții din Internet Archive, porțiuni din Proiectul Gutenberg și multe altele. Se preconizează că aceasta va rămâne pe Lună într-o stare lizibilă timp de miliarde de ani.
23 februarie – Cercetătorii anunță studii care, pentru prima dată, au măsurat gravitația la nivel microscopic.
23 februarie – Sunt descoperiți trei noi sateliți ai sistemului solar, unul în jurul lui Uranus și doi în jurul lui Neptun, ceea ce ridică numărul total de sateliți cunoscuți la 28 și, respectiv, 16.
28 februarie – Un studiu publicat în British Medical Journal face legătura între alimentele ultraprocesate și 32 de efecte negative asupra sănătății, inclusiv un risc mai mare de boli de inimă, cancer, diabet de tip 2, tulburări de sănătate mintală și moarte prematură.
9 martie – Biochimiștii anunță că au realizat o moleculă de ARN care a fost capabilă să realizeze copii exacte ale unui alt tip de moleculă de ARN, apropiindu-se de un ARN care ar putea face copii exacte ale lui însuși și, ca urmare, oferind sprijin pentru Ipoteza lumii ARN care ar fi putut fi un mod esențial de a începe originea vieții.
12 martie – Geologii identifică un ciclu de 2,4 milioane de ani în datele sedimentare de la mare adâncime, cauzat de o interacțiune orbitală între Pământ și Marte.
13 martie – Uniunea Europeană adoptă Legea privind inteligența artificială, primul cadru juridic și de reglementare cuprinzător din lume pentru inteligența artificială.
20 martie – O echipă de la Universitatea din Amsterdam anunță eliminarea cu succes a HIV din celulele infectate, folosind tehnica CRISPR.
4 aprilie – Cercetătorii de la Dark Energy Spectroscopic Instrument din Arizona, SUA, lansează cea mai mare hartă 3D a universului, cu peste șase milioane de galaxii. Cu ajutorul acestei hărți, cercetătorii sunt capabili să măsoare accelerarea ratei de expansiune a universului cu o precizie fără precedent, detectând indicii că rata de expansiune a crescut în timp.
23 aprilie – Cea mai mare imprimantă 3D din lume, denumită Factory of the Future 1.0 (FoF 1.0), este prezentată de Universitatea din Maine, SUA. Folosind polimeri termoplastici, mașina poate imprima obiecte de până la 29 metri lungime, 9,8 metri lățime și 5,5 metri înălțime, la o viteză de 230 kg pe oră.
10 mai – O furtună geomagnetică lovește Pământul, atingând intensitatea G5 și provocând aurore pe scară largă, iar Centrul de prognoză meteo-spațială al NOAA emite primul avertisment de furtună de nivel G4 din anul 2005 încoace. Imagini spectaculoase cu aurora boreală au putut fi observate și din România.
13 mai – OpenAI anunță noul său model de inteligență artificială generativă, GPT-4o, care permite chatbotului să interacționeze cu utilizatorii săi ca un asistent vocal ultra-sofisticat.
Leave a Reply