Conform Constituției României, există trei situații în care poate fi prelungit mandatul președintelui:
1. Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.
2. Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
3. Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Durata mandatului de Președinte este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului în fața Parlamentului, până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales. Aceeași persoană poate îndeplini funcția de Președinte al României cel mult două mandate, acestea putând fi chiar și succesive. Mandatul începe la momentul depunerii jurământului de către persoana aleasă în această funcție, și nu de la momentul alegerii, și se încheie la trecerea a exact 5 ani de la data depunerii jurământului. Astfel că, la stabilirea datei alegerii unui nou Președinte, trebuie avut în vedere să nu se depășească această perioadă de 5 ani, decât, eventual, cu perioada necesară desfășurării acestor noi alegeri.
Pentru a nu se crea o situație de vacanță a funcției de Președinte, între perioada expirării vechiului mandat și începerea exercitării noului mandat, textul constituțional al art. 83 din Constituție a prevăzut prelungirea mandatului până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales. Legea precizează clar situațiile în care mandatul Președintelui poate fi prelungit. Aceste situații sunt strict limitative și nu enumerative, astfel că nu există alte situații care să justifice o prelungire a mandatului prezidențial în afara cazurilor specificate. Astfel, art. 83 din Constituție precizează că prelungirea mandatului de Președinte al României poate fi făcută numai prin lege organică și numai în caz de război sau de catastrofă. Norma constituțională nu definește cazul de catastrofă, astfel că se lasă la aprecierea Parlamentului necesitatea prelungirii sau nu a mandatului prezidențial.
Leave a Reply