Avertismentul unui economist: „Dieta” lui Isărescu ar putea deveni o operație făcută de „chirurgii de la FMI”

Analistul economic Adrian Negrescu a comentat declarațiile guvernatorului BNR legate de deficitul în creștere și care ar putea forța România să intre la „dietă”. Acesta subliniază că măsurile vor fi dure și s-ar putea ajunge la un acord cu FMI.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că orice ajustare înseamnă o strângere a curelei deoarece pentru reducerea deficitului extern şi a deficitului public trebuie să fie adaptat consumul intern la nivelul producţiei. El a susţinut însă că nu orice strângere a curelei este dureroasă şi că se poate concepe și ”o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă”, iar în acest caz ”durerea este mai mică” și efectul mai bun.

„La cum arată situaţia economică actuală, cu un deficit bugetar ce va depăși 138 de miliarde de lei la finele anului, pare că dieta anunțată de guvernator va fi ori una cu iz de „foamete”, ori pacientul România va fi nevoit să treacă direct la „gastro-banding”, adică să slăbească forțat în baza unei operații financiar-bugetare, cu tăieri drastice de costuri administrative și perfuzii noi de taxe și impozite” a declarat, marți, analistul Adrian Negrescu pentru News.ro.

Acesta consideră că se putea discuta de „o dietă fiscal-bugetară” dacă statul menținea deficitul la 5% și nu se împrumuta „fără număr” în 2024, cu aproape 50 de miliarde de euro, un „record istoric” pentru România.

„În actualele condiții macroeconomice, cu o economie care stagnează – în condițiile unei creșteri economice de numai 0,1% după primul semestru și cu o inflație ce a revenit pe creștere, e posibil ca dieta recomandată de Isărescu să se transforme într-o operație chirurgical-bugetară decisă de nimeni alții decât de „chirurgii” de la FMI”, a spus Negrescu.

Analistul preconizează că anul viitor, statul va trebui să plătească până la 70 de miliarde de euro în plus față de acest an (cheltuieli cu pensiile majorate, cu înzestrarea Armatei, cu investițiile din PNRR, cu salariile bugetarilor și cu ratele și dobânzile la împrumuturile uriașe luate în ultimii ani etc, iar „colacul de salvare financiară„ ar putea să vină tocmai de la FMI, care „să ne pună la dispoziție un imprumut de 40-50 de miliarde de euro, cu o dobândă oricum mai mică decât cea oferită de piețe”.

„Condițiile le știm deja – scăderea cheltuielilor, creșterea taxelor, o austeritate care va avea mai mult iz de terapie intensivă decât de cură de slăbire. Singura șansă ca România să evite un acord cu FMI și să nu crească taxele este să atragă toți banii restanți din PNRR – circa 16 miliarde pentru 2025 și să colecteze la buget cu cel puțin 15 miliarde de euro mai mult decât în 2024. Asta ar însemna, însă, ca economia să performeze, să duduie în anul viitor, ceea ce sunt slabe șanse, având în vedere actualul context economic”, a explicat Negrescu.

Potrivit analistului, nu este exclus ca, în aceste condiții, 2025 să fie „încă un an cu o inflație ridicată în România, cu un curs valutar peste 5 lei și cu taxe mai mari”.