12 din cele 27 de state ale Uniunii Europene, printre care și România, nu respectă direcțiile Organizației Mondiale a Sănătății pentru recunoașterea identității transgender.
Cei din comunitate reclamă că nu au acces la servicii medicale trans specifice pe baza consimțământului și deciziilor lor. De exemplu, pentru orice intervenție sau tratament medical sunt condiționați de un diagnostic pus de medicul psihiatru, cerință care, după părerea lor, contribuie la stigmatizare și discriminare.
OMS a redefinit încă din 2019 identitatea de gen și a eliminat-o din categoria bolilor psihice, incluzând-o în categoria sănătății sexuale. Diagnosticele învechite precum transsexualismul și tulburarea de gen au fost înlocuite cu incongruența de gen. În România și în multe țări europene, persoanele transgender necesită avizul medicului psihiatru înaintea procedurilor de transformare în femeie sau bărbat.
Ian Teodorescu, persoană transgender, a trecut prin acești pași și relatează dificultățile întâmpinate: „A trebuit prima dată să merg să primesc un diagnostic psihiatric de la un medic psihiatru, moment care a fost ciudat pentru mine, pentru că a trebuit să povestesc niște lucruri destul de intime, despre viața mea și despre copilăria mea și am răspuns la niște întrebări la care am răspuns deja de multe ori înainte”.
Lucrul deranjant pentru membrii comunității este faptul că diagnosticul pus este etichetat ca boală psihică.
Alin Pătrățanu, medic psihiatru, menționează: „Lucrez în colaborare cu un psiholog, unde să li se facă și o evaluare psihologică și de aici poate primi acest diagnostic, cu care ulterior poate merge la endocrinolog sau chirurg. Pentru pacienți nu este deloc plăcut. Problema este că aceste persoane au nevoie de o evaluare complexă și ar fi bine să existe o echipă multidisciplinară, cum există în alte țări”.
Procedura pentru modificarea genului în actele de identitate este și mai anevoioasă în România. Desi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în 2021, că România nu le oferă persoanelor transgender o procedură clară și eficientă, nici acum nu s-a schimbat nimic. Cei interesați pot doar să dea autoritățile în judecată, un proces ce poate dura ani și implica costuri mari.
Daria Noica, consilier juridic, subliniază: „Ar trebui să avem această procedură previzibilă, transparentă, clară, accesibilă, să avem niște pași standardizați foarte simplu, persoanele să meargă în fața unui organ administrativ, nu în instanță judecătorească, să nu fie nevoie de această corvoadă, de angajat avocat, de convins instanța”.
Conform Asociației ACCEPT, în România aproximativ 3% din populație se identifică drept persoane transgender, adică au o identitate de gen care diferă de cea a sexului biologic stabilit la naștere. Potrivit datelor de la Evidența Populației, în ultimii 5 ani, în jur de 150 de persoane au reușit să își schimbe cartea de identitate cu una nouă, conformă identității lor.
Leave a Reply