Specialiștii în schimbările climatice avertizează că fenomenele extreme precum inundațiile catastrofale din Spania, cu sute de morți și dispăruți, vor fi tot mai intense și tot mai frecvente.
De la căldură sufocantă și secetă extremă până la inundații catastrofale provocate de cantități uriașe de apă căzute într-un timp foarte scurt, pe zone restrânse, sunt efectele unor fenomene despre care experții în schimbări climatice au avertizat cu decenii în urmă.
Zecile de mii de decese înregistrate în ultimii ani fie din cauza căldurii extreme, fie a puhoaielor revărsate cu o forță nemaiîntâlnită sunt dovada clară a faptului că autoritățile de la nivel global, european sau național nu au luat în serios aceste avertismente. Omenirea a ajuns într-un punct critic în privința unor fenomene meteorologice extrem de periculoase, potrivit majorității specialiștilor.
Cu două săptămâni înaintea COP29 (Conferința Părților), de la Baku, Azerbaijan, ONU a tras un nou semnal de alarmă că angajamentele climatice actuale ale țărilor nu sunt pe drumul bun în ceea ce privește stoparea încălzirii globale la nivelul de 1,5°C față de perioada preindustrială, pentru a putea fi evitate „consecințele catastrofale”.
Raportul ONU avertizează că actualele promisiuni de reducere a emisiilor de dioxid de carbon făcute de țări pentru 2030 nu sunt îndeplinite și, chiar dacă ar fi, creșterea temperaturii ar fi limitată doar la o valoare încă dezastruoasă de 2,6 grade C până la 2,8 grade C. „Nu mai este timp pentru „vorbe în vânt”, se arată în raport, care îndeamnă națiunile să acționeze la summitul Cop29 din noiembrie.
Astfel, criza climatică globală a atins un punct critic, evidențiat de datele din 2023, care arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48°C față de perioada preindustrială. România resimte din plin aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură și prin creșterea suprafețelor afectate de seceta extremă, se arată într-un raport făcut public de InfoClima.
Roxana Bojariu, coordonatorul Secției de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie, pune actuala situație din Spania, cu precipitații foarte abundente, iar la cealaltă extremă seceta puternică din estul României, pe seama încălzirii globale, fără niciun dubiu.
„Încălzirea globală determină răspunsuri locale de acest tip, dar care țin și de factori precum urbanizarea, relieful, modul de autogospodărire locală. Desigur, nu este obișnuită această intensitate. Chiar dacă anotimpul este al furtunilor, al ciclonilor mediteraneeni, intensitatea clar depășește cu mult ceea ce ar fi obișnuit”, a explicat Bojariu într-o intervenție la un post de TV.
Climatologul a menționat că nu doar în acea zonă se întâmplă astfel de lucruri, ci peste tot în lume crește intensitatea unor fenomene extreme, precum ciclonii mediteraneeni, dar se întâmplă și în cazul ciclonilor tropicali. „Uraganele sunt mult mai intense și provoacă, evident, pagube mult mai mari”, este concluzia Roxanei Bojariu.
Alex Trandafir, masterand în Știința și Managementul Schimbărilor Climatice al Universității Loughborough, din Regatul Unit al Marii Britanii, spune că, potrivit majorității studiilor făcute în ultima perioadă, aceste fluctuații climatice se vor accentua.
„În timp ce în unele zone precipitațiile vor scădea semnificativ, ducând la secete extreme, în alte zone acestea vor crește semnificativ, ducând la inundații dezastruoase. Și, din păcate, sunt multe zone unde nu există un trend anual de creștere/scădere și unde practic ne putem aștepta la un mixt. Vreme extremă”, spune Alex Trandafir.
Specialistul adaugă că, pe lângă schimbările climatice și încălzirea globală, avem de-a face și cu El Nino, un fenomen care presupune încălzirea puternică a apelor de suprafață din Oceanul Pacific de Est, în zonele tropicale.
Fenomenul este cauzat de El Nino Southern Oscillation (ENSO), o oscilație atmosferică periodică, dar iregulară, ce implică variații ale presiunii atmosferice, ale vânturilor și implicit ale temperaturii apelor. Iar impactul poate fi devastator. „Din păcate, nu există prea multe studii la nivel de România, dar la nivel global are un impact masiv asupra vremii. În timp ce în anumite zone din America de Sud acest fenomen cauzează precipitații abundente și inundații severe, în alte zone ale lumii se întâmplă opusul: secete extreme”.
Deși experții avertizează că principalul factor determinant este reprezentat de schimbările climatice provocate de om, există trei modele de prognoză care conduc la aceeași concluzie: fenomenul meteorologic El Niño a contribuit la creșterea temperaturilor din ultimul an. Mai precis, prognoza meteo pentru vara anului 2024 indică un model de vară dinamic, influențat de tranziția de la ciclul cald El Niño la un ciclu rece, La Niña.
Trei sisteme de prognoză pe termen lung arată același lucru: temperaturi peste media normală determinate de acest model dinamic din atmosferă. Meteorologi europeni și americani au estimat că mai multe valuri de presiune și anomalii s-au extins din America de Nord până în Europa, ceea ce a provocat temperaturi extrem de ridicate în centrul și sudul Europei în această vară.
„La fel ca în timpul iernii, observăm din nou impactul atmosferic al anomaliei ENSO. Aceasta este o zonă a Oceanului Pacific care trece de la o fază caldă la una rece, la suprafață și în adâncurile oceanului. În emisfera nordică, lunile următoare vor fi o perioadă de tranziție între El Niño (faza caldă) și La Niña (faza rece), care își vor lăsa amprenta asupra atmosferei și a modelelor meteorologice.
Într-un interviu acordat unui cotidian cu mai mult timp în urmă, un expert de top mondial în încălzirea globală avertiza că dacă emisiile vor continua să crească în același ritm pentru următorul deceniu, efectele acestui fenomen vor fi „grave și ireversibile, dar nu vor fi neapărat resimțite în acest deceniu”.
„Efectele încălzirii globale sunt graduale. Cu cât încălzim mai mult, cu atât vom suferi mai mult. Dacă emisiile vor continua să crească în același ritm pentru următorul deceniu, efectele vor fi grave și ireversibile, dar nu vor fi neapărat resimțite în acest deceniu. Această întârziere între cauză și efect stă la baza paraliziei politice: Nimeni nu vrea să piardă bani acum, pentru a evita costuri care vor fi plătite peste câteva zeci de ani”, spunea specialistul.
Acesta menționa că cele mai afectate zone de pe glob de încălzirea globală ar fi cele de coastă, din cauza creșterii nivelului mării, și zonele temperat-aride care se vor aridiza complet și nu vor mai putea susține agricultura.
„Este posibil ca sudul României să se încadreze în această categorie. Totuși, cele mai afectate vor fi zonele care din motive socio-economice sau politice nu vor reuși să se adapteze”, a mai spus specialistul, avertizând că dacă emisiile de CO2 din atmosferă s-ar dubla, planeta ar fi grav afectată, cu pierderi de vieți omenești, pierderi economice și crize geo-politice.
Cel puțin 95 de persoane au murit în cele mai grave inundații care au lovit Spania în ultimele trei decenii, după ce ploile torențiale s-au abătut asupra regiunii Valencia, din est. Meteorologii au declarat că în unele părți din Valencia au căzut marți în opt ore precipitații cât într-un an, provocând caramboluri pe autostrăzi și lăsând sub apă terenurile agricole dintr-o regiune care produce două treimi din citricele cultivate în Spania, unul dintre principalii exportatori mondiali.
Locuitorii din zonele cele mai afectate au povestit că au văzut oameni care se urcau disperați pe plafoanele mașinilor în timp ce un val de apă noroioasă se revărsa pe străzi, dezrădăcinând copaci și smulgând bucăți de zidărie din clădiri. Trenurile spre orașele Madrid și Barcelona au fost anulate din cauza inundațiilor, iar școlile și alte servicii esențiale au fost suspendate în zonele cele mai afectate. În unele zone din Valencia, cum ar fi orașele Turis, Chiva sau Bunol, s-au înregistrat precipitații de peste 400 de litri pe metru pătrat, ceea ce a determinat agenția meteorologică AEMET să declare marți cod roșu.
Leave a Reply