Fermele de boți și impactul lor asupra securității cibernetice

Specialiștii în securitate cibernetică de la Consiliul Europei spun că fermele de boți sunt greu de depistat, iar cei care le controlează execută atacuri din ce în ce mai complexe.

Dacă în trecut, țintele acestor echipe de hackeri au fost companii de stat, bănci, spitale, ori chiar campania de vaccinare din pandemie, mai nou, acționează în scopuri politice.

Votul electronic, prin corespondență, trebuie supravegheat cu atenție, este avertismentul șefei diviziei de securitate de la Bruxelles.

Jurnaliștii publicației The Guardian dezvăluiau acum un an cât de abilă, dar și cât de periculoasă era echipa de hackeri condusă de israelianul Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene.

Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene, se laudă cu o armată de peste 30.000 de roboți, capabili să spargă adrese de poștă electronică și să creeze profiluri ce par a fi reale pe rețelele de socializare.

Fermele de boți au apărut de ceva ani și în România, fiind folosite pentru creșterea vizibilității conturilor sau în scopuri politice, manipulând astfel opinia utilizatorilor.

Alexandru Negrea, consultant social media, explică că fermele de boți pot fi de două tipuri: cu utilizatori reali sau cu boți cibernetici care imită comportamentul uman, fiind folosiți în special în scopuri politice pentru atacarea unor candidați.

Rețeaua condusă de Tal Hanan ar fi avut clienți din sfera politică, fiind implicată chiar în alegerile prezidențiale din Nigeria, cu sume de până la 15 milioane de euro câștigate pentru astfel de intervenții.

Ministrul Digitalizării din România afirmă că se va acționa pentru închiderea fermelor de boți identificate în țară, bazându-se pe reglementările europene și responsabilizarea instituțiilor implicate.

Specialiștii avertizează că identificarea celor din spatele acestor ferme de boți este dificilă, iar efectele acestora pot duce la atacuri de tip denial service, afectând inclusiv procesul electoral și reputația site-urilor publice.

Liliana Mușețan, șefa Cybersecurity Unit la Consiliul UE, subliniază că fermele de boți produc dezinformare și propagandă, influențând astfel opinia publică și procesele electorale.

Cei implicați în folosirea fermele de boți pentru influențarea alegerilor politice pot fi trași la răspundere conform codului penal, cu pedepse ce pot ajunge la închisoare.