Ministerul Finanțelor a pus în transparență Planul bugetar-structural național pe termen mediu – 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani.
Potrivit Ministerului Finanțelor, Guvernul își propune prin Plan consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză și asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB.
De asemenea, planul prevede „un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională și asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde Euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a PBSTM, ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB.
Ministerul Finanțelor își propune asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026.
Scenariul macroeconomic care a stat la baza fundamentării indicatorilor bugetari este unul prudent, dinamica PIB în primii ani (+2,5%) poziționându-se sub creșterea PIB-ului potențial.
Investițiile, unde componenta de infrastructură finanțată din PNRR are o pondere însemnată, vor continua să reprezinte pe termen mediu activitatea cea mai dinamică din economie, cu o creștere medie anuală superioară celei a produsului intern brut, respectiv 4,8% în 2024-2027, se precizează în Plan.
Ministerul arată că implementarea reformelor și investițiilor strategice asumate de România, îndeosebi cele din cadrul PNRR, urmând totodată recomandările Comisiei Europene, va sprijini reducerea dezechilibrului extern. Cheltuielile bugetare totale sunt estimate să atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creșterii investițiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză.
Cheltuielile de investiții sunt proiectate să se diminueze treptat de la 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% în anul 2026, 6,5% în anul 2027, până la 5% din PIB, odată cu finalizarea implementării proiectelor din PNRR, dar efortul național pentru cheltuielile cu investițiile se menține la un nivel ridicat ca procent în PIB, peste media acestor cheltuieli din perioada 2020-2023.
Planul bugetar-structural pe termen lung al României contribuie la realizarea următoarelor obiective specifice:
a) Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar sub 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;
b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
c) Un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029 respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională întrucât prin PBSTM soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investiții;
d) Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde Euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PBSTM ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB;
e) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026;
Leave a Reply