O mare parte din lume a reușit să reducă cu succes inflația și să obțină o aterizare economică lină, evitând recesiunea, dar se confruntă cu riscuri geopolitice în creștere, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI).
Inflația globală va încetini la 3,5% pe o bază anuală până la sfârșitul anului 2025, de la o medie de 5,8% în 2024, a spus fondul în raportul său ”World Economic Outlook”, publicat marți.
Inflația a atins un vârf de 9,4% pe an în al treilea trimestru din 2022. Inflația de la sfârșitul anului 2025 va ușor sub creșterea medie anuală a prețurilor din cele două decenii de dinaintea pandemiei de Covid-19.
”Lupta globală împotriva inflației este aproape câștigată”, a declarat raportul FMI, chiar dacă a cerut un ”triplul pivot politic” pentru a aborda ratele dobânzilor, cheltuielile guvernamentale și reformele și investițiile pentru a stimula productivitatea.
”În ciuda veștilor bune privind inflația, riscurile negative cresc și acum domină perspectivele”, a spus economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.
Deși inflația se îndreaptă în direcția corectă, factorii de decizie globală se confruntă cu o nouă provocare, provenită din rata de creștere a economiei mondiale, a avertizat FMI.
Fondul și-a menținut estimarea de creștere globală la 3,2% pentru 2024 și 2025 – ceea ce a numit ca fiind”stabilă, dar dezamăgitor”.
Se preconizează acum că Statele Unite vor înregistra o creștere mai rapidă, iar expansiuni puternice sunt de asemenea probabile în economiile emergente din Asia, ca rezultat al investițiilor robuste legate de inteligența artificială.
Însă FMI și-a redus prognoza pentru alte economii avansate — în special pentru cele mai mari națiuni europene — precum și pentru mai multe piețe emergente, dând vina pe conflictele globale tot mai intense și riscurile care rezultă din acestea asupra prețurilor mărfurilor.
Vigilență necesară în ultima etapă a dezinflației
FMI, care are sediul la Washington și reunește 190 de țări membre, a declarat în raportul său general că politica monetară reactivă a fost cheia pentru reducerea inflației, în timp ce condițiile de pe piața muncii s-au normalizat și șocurile de aprovizionare s-au diminuat, toate acestea contribuind la evitarea unei recesiuni globale.
Băncile centrale vor trebui să rămână vigilente pentru a reduce complet rata inflației, a avertizat raportul. Acesta a adăugat că inflația în sectorul serviciilor rămâne aproape dublă față de nivelurile anterioare pandemiei, pe măsură ce salariile în anumite țări continuă să recupereze creșterea costului vieții, ceea ce a dus la o creștere a presiunilor inflaționiste în mai multe economii emergente, precum Brazilia și Mexic.
”Deși așteptările inflaționiste au rămas bine ancorate de această dată, ar putea fi mai dificil data viitoare, deoarece muncitorii și companiile vor fi mai atenți în protejarea standardelor lor de viață și a profiturilor pe viitor”, a precizat raportul.
Țările cu venituri mai mici, unde costurile alimentelor și energiei reprezintă o parte mai mare din cheltuielile gospodăriilor, sunt, de asemenea, mai sensibile la creșterile prețurilor mărfurilor, care ar putea duce la o inflație mai mare.
Țările mai sărace sunt deja supuse unei presiuni mai mari din cauza rambursărilor datoriilor suverane, ceea ce ar putea limita și mai mult finanțarea pentru programele publice.
Volatilitatea pieței printre principalele riscuri negative
Volatilitatea financiară crescută este o altă amenințare la adresa creșterii globale, a declarat FMI în raportul său. Vânzările masive și bruște pe piețe, precum cele din începutul lunii august, au fost citate de FMI ca un risc major care umbrește perspectivele economice. Deși piețele s-au stabilizat de atunci, alimentate de o relaxare a comerțului cu yen și de datele mai slabe decât se aștepta din piața muncii din SUA, rămân îngrijorări, potrivit fondului.
”Revenirea volatilității pieței financiare în timpul verii a stârnit vechi temeri legate de vulnerabilități ascunse. Acest lucru a crescut anxietatea cu privire la poziția corectă a politicii monetare”, a precizat raportul.
Provocări suplimentare pentru piețele financiare globale ar putea apărea în ultima etapă a luptei împotriva inflației. Turbulențele pieței și contagiunea reprezintă un risc major dacă inflația de bază rămâne persistentă — un risc crucial pentru țările cu venituri mici, deja supuse presiunilor datorate datoriilor suverane ridicate și volatilității pieței valutare.
Alte riscuri negative includ preocupările geopolitice, în special conflictul din Orientul Mijlociu și eventualele creșteri ale prețurilor mărfurilor. O contracție mai profundă a pieței imobiliare din China, menținerea ratelor dobânzii la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp și protecționismul în creștere în comerțul global sunt alte amenințări la adresa prosperității, a declarat FMI.
Perspectivele pe termen lung sunt mai incerte
FMI prevede că creșterea economică globală va atinge un nivel de 3,1% pe an la sfârșitul anilor 2020, cel mai redus nivel din ultimele decenii. Deși perspectivele mai slabe ale Chinei au afectat proiecțiile pe termen mediu, la fel au făcut și perspectivele înrăutățite din America Latină și Europa. Facotorii negativi structurali, precum productivitatea scăzută și populațiile în curs de îmbătrânire, limitează, de asemenea, perspectivele de creștere.
Leave a Reply