România se confruntă cu dificultăți în accesarea fondurilor din PNRR, cu riscul de a pierde peste un miliard de euro din cauza investițiilor și reformelor întârziate.
Comisia Europeană a întârziat aprobarea plății din PNRR pentru România, depășind semnificativ media europeană, reflectând haosul din proiectele implementate.
Doar jumătate din fondurile solicitate de guvern prin a treia cerere de plată au fost aprobate provizoriu de Comisia Europeană. Investițiile și reformele întârziate ar putea costa România peste un miliard de euro din fonduri europene.
Există șase ținte din totalul de 68 care nu au fost îndeplinite de țara noastră, trei dintre acestea fiind legate de transporturi și având potențialul de a costa aproximativ 80 de milioane de euro.
Întârzieri notabile sunt înregistrate la investițiile pentru metroul din Cluj și București, precum și la procedurile de achiziții pentru proiectele feroviare din centrul și vestul țării. Un alt aspect critic este numirea în consiliile de administrație de la Metrorex și CNAIR a unor membri incompatibili cu funcțiile lor, unii dintre aceștia urmând să-și dea demisia începând cu 1 noiembrie.
România așteaptă aprobarea plății din PNRR din decembrie anul trecut, depășind semnificativ termenul european de două-trei luni. Comisia Europeană a solicitat guvernului român numeroase clarificări și date suplimentare din cauza neconcordanțelor din proiecte.
PNRR-ul României este unul dintre cele mai complexe din Uniunea Europeană, nu datorită cerințelor oficiale europene, ci din cauza acceptării tuturor condițiilor fără negociere. Autoritățile riscă să nu poată finaliza toate obiectivele la timp și să fie nevoite să renunțe la unele dintre ele.
Neîndeplinirea pragului pentru impozitele reduse pentru microîntreprinderi ar putea costa România aproximativ 330 de milioane de euro. De asemenea, Comisia Europeana cere ca șefii companiilor de stat din domeniul energiei să fie aleși transparent și fără influențe politice.
Un alt obiectiv neîndeplinit se referă la agenția de stat responsabilă cu monitorizarea celor peste 1.400 de companii de stat. Pierderile potențiale din cauza nerealizării acestor obiective ar putea depăși jumătate de miliard de euro.
Veerle Nuyts, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a declarat: „România are dreptul să prezinte observațiile sale către Comisie în termen de o lună de la primirea comunicării. Vom confirma suma care va fi suspendată. Din acel moment, România va avea șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante”.
Politicienii speră că pot amâna reformele până după alegeri, încercând să se eschiveze de responsabilitate. Nici cererea doi de plată nu a fost aprobată integral, doar unul dintre cele două jaloane restante fiind îndeplinit până acum conform ministrului fondurilor europene.
Leave a Reply