Scaderea costurilor unitare pe componentele de servicii, concurenta ridicata in piata si reducerea fiscalitatii sunt singurele modalitati care pot aduce preturi mai mici la gaze, sustine presedintele Asociatiei Energia Inteligenta, Dumitru Chisalita.
Gradul anual de utilizare al sistemului de distributie la nivel national este la un nivel de circa 10% si este in scadere de la an la an in special ca urmare a stimularii construirii de noi retele de gaze, fara un studiu de piata prealabil, care sa arate daca exista interes al consumatorilor pentru a consuma gaze. Astfel, se ajunge in situatia in care aceste conducte raman partial neutilizate, deoarece nu se racordeaza noi consumatori la ele sau nu este un consum sustenabil pentru investitie.
Investitiile ineficiente din ultimii 30 de ani, stimulate sau patronate de diferite programe nationale si institutii de stat si din ce in ce mai ineficiente in ultimii ani, adauga continuu costuri, fara a crea si premisa de noi venituri, ceea ce conduce la cresterea costurilor unitare si implicit a tarifelor si a preturilor la gaze. La acestea se adauga masurile populiste de acordare a ‘gratuitatii’ pentru a construi retele de distributie pentru unii consumatori care sa fie impartite in facturile tuturor consumatorilor. Oprirea ‘gratuitatilor’ si aplicarea principiului beneficiarul direct si exclusiv al unei investitii trebuie sa suporte investitia pentru a nu genera costuri pentru alti consumatori, concomitent cu impunerea de catre ANRE a unor criterii de eficienta in Planurile de Dezvoltare a Retelelor, dar si al managerilor si membrilor Consiliului de Administratie, astfel incat sa se evite socializarea costurilor si sa se asigure cresterea eficientei, poate determina reducerea costurilor unitare, respectiv scaderea tarifelor si implicit a preturilor.
In opinia acestuia, actiunile trebuie sa vizeze realizarea de noi investitii doar daca acestea sunt acoperite de o cerere reala si care sa sustina fezabilitatea investitiei, dar si schimbarea metodologiei de tarifare care sa tina seama de centre de costuri la nivelul localitatilor si evitarea subventiilor incrucisate sau a socializarii costurilor, care exista in prezent.
Scaderea pretului gazelor marfa din productia interna nu se poate realiza ‘din pix’, asa cum s-a incercat prin OUG 114 si OUG 27, deoarece genereaza impact imediat asupra investitiilor in noi capacitati de productie, ceea ce face ca productia sa scada si sa creasca importurile. Importuri la care nu se pot stabili ‘din pix’ preturile si care, in lipsa concurentei, vin cu preturi mai mari, adica masura stabilirii artificiale a pretului la gaze erodeaza productia interna de gaze, creste dependenta de importuri si mareste artificial pretul gazelor din import, ceea ce face ca analizand evolutia pretului pe o perioada mai lunga de timp lucrurile sa arate ca preturile medii reale platite de consumator in fapt sunt mai mari decat daca nu s-ar fi aplicat masura de protejare a consumatorilor.
Presedintele AEI subliniaza ca singura metoda reala pentru scaderea tarifelor la gaze este concurenta acerba intre furnizori, care sa aduca in permanenta in piata preturile cele mai mici posibile pentru acel moment.
Preturile reglementate sunt natural mai mari decat preturile din piata libera, deoarece acestea sunt suficient de mari incat sa acopere orice risc al furnizorilor in perioada de reglementare fata de evolutia pietii en gros, transferand toate riscurile si costurile consumatorului.
In plus, Chisalita atrage atentia ca fiscalitatea in domeniul gazelor in Romania este una ridicata, iar in ultimii ani a crescut in permanenta.
‘In numele protejarii consumatorilor, statul roman a introdus in ultimii 15 ani in permanenta noi taxe si le-a crescut in continuu pe cele existente, cu scopul de a obtine bani la bugetul de stat. Fiscalitate mica, inseamna preturi mai mici’, puncteaza seful Asociatiei.
Leave a Reply