Fermierii din România și puterea asociativității: lecții învățate din Belgia

România se află în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de fermieri – peste 3,5 milioane, însă exploatațiile agricole sunt caracterizate de dimensiuni mici și resurse limitate.

Una dintre provocările majore cu care se confruntă fermierii români este lipsa culturii asociativității. Deși cooperativele agricole ar putea fi cheia accesului la fonduri europene și ar putea facilita relațiile cu lanțurile de magazine, mulți fermieri nu știu să lucreze împreună.

Un exemplu relevant vine din Belgia, unde sute de antreprenori din sectorul zootehnic au înțeles puterea solidarității și s-au unit pentru a face față crizelor din domeniul laptelui. Prin crearea unei mărci proprii, aceștia au evitat falimentul și au reușit să-și crească vânzările an de an.

În Belgia, fermierii au învățat că asocierea este esențială pentru supraviețuirea într-un mediu economic competitiv. Dacă în 2009 aceștia au fost nevoiți să arunce milioane de litri de lapte pentru a atrage atenția autorităților, astăzi ei operează cu succes în cadrul unei cooperative puternice.

Cooperativa Faircoop din Belgia reunește 500 de fermieri din sectorul zootehnic, oferindu-le o platformă comună pentru vânzarea produselor lactate și a cărnii. Prin intermediul cooperativei, aceștia au reușit să intre în marile lanțuri de supermarketuri și să-și consolideze poziția pe piață.

Unul dintre fermierii beneficiari ai acestei asocieri este Thibault, care deține o fermă cu 200 de hectare de teren și 280 de vaci. Grație cooperării, el reușește să-și mențină afacerea profitabilă, generând venituri considerabile din vânzarea cărnii și a lactatelor.

Deși prețurile de producție sunt ridicate, fermierii belgieni beneficiază de sprijinul consumatorilor, care devin acționari ai cooperativei și primesc dividende sub formă de produse. Această relație de încredere și reciprocitate contribuie la succesul și durabilitatea afacerilor agricole.

În plus, cooperativa nu se limitează doar la fermieri, ci include și cultivatorii de fructe, facilitându-le accesul la piețele de desfacere și creând o sinergie benefică pentru toți membrii săi.

Pentru a-și fideliza clienții, fermierii belgieni investesc în marketing și publicitate, promovând produsele locale și sustenabile. Ambalajele reciclabile și diversitatea gamei de produse contribuie la atragerea consumatorilor și la consolidarea brandului cooperativei.

În concluzie, lecțiile învățate din experiența fermierilor belgieni demonstrează că asociativitatea și solidaritatea sunt cheia succesului în agricultură. Prin unirea eforturilor și colaborarea strânsă, fermierii români ar putea depăși obstacolele actuale și ar putea valorifica potențialul imens al sectorului agricol din țara noastră.