Protecția datelor cu caracter personal este o necesitate imperativă în era digitală, în acest sens Ministerul Finanțelor își reiterează angajamentul ferm de a respecta toate standardele naționale și europene în domeniu.
La scurt timp după ce o serie de voci din societatea civilă au atras atenția asupra pericolului transformării ANAF într-un Big Brother care știe totul despre tine și s-au ridicat întrebări pertinente privind posibila încălcare a GDPR prin folosirea CNP-ului pe facturi, Ministerul Finanțelor a ținut să încerce o clarificare.
Din comunicatul trimis presei reiese că, după „scandalul datelor personale”, Finanțele doresc semi-anonimizarea informațiilor clienților persoane fizice din e-factură, deși nu au făcut acest lucru atunci când era cazul, adică pe 21 iunie, când Guvernul a adoptat OUG 69/2024 prin care a reglementat extinderea utilizării de factură electronică în relația B2C (business to consumer, firmă – client).
„Precizăm că implementarea sistemului RO e-Factura se va realiza în conformitate cu cele mai bune practici de securitate a datelor, asigurând astfel o gestionare eficientă și sigură a informațiilor cu caracter personal. În acest moment, cu toate că în forma actuală legislația e-Factura respectă Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), MF explorează modalități prin care datele cu caracter personal regăsite pe factura electronică să fie convertite într-o formă de identificare fiscală care să nu permită corelarea directă cu identitatea persoanei pentru care s-a emis factura. Legislația în vigoare nu contravine Regulamentului UE 2016/679 (GDPR)”, se precizează în comunicatul ministerului de resort.
Asociația pentru Tehnologie și Internet a atras atenția că sistemul e-Factura se va transforma într-o bază de date uriașă de date personale, cu informații din sau legate de toate categoriile de date personale, inclusiv date personale cu caracter special sau datele personale ale copiilor.
Finanțele au încercat să explice legalitatea și necesitatea folosirii CNP-ului pe facturi, argumentând că oricum au acces la acesta, deși există preocupări legate de faptul că CNP-ul iese din sfera ANAF spre firme, pentru că firmele sunt obligate să-l completeze, deci să-l ceară clienților și să-l completeze pe factură.
Pe de altă parte, inclusiv o serie de avocați au atras atenția că folosirea CNP-ului pe factură este problematică. Problema constă în faptul că nu există un temei juridic pentru trecerea acestei date cu caracter personal extrem de sensibile pe factură. Riscurile sunt reale, iar unii specialiști în protecția datelor au subliniat pericolele asociate acestei practici, evidențiind posibile situații de fraudă și furt de identitate.
Leave a Reply