Israelul, SUA, Rusia și China au cele mai grave încălcări ale drepturilor omului, arată Amnesty International în ultimul său raport, potrivit căruia actuala ordine mondială este în pragul distrugerii. În dreptul României apare însă o mențiune ciudată.
Ordinea mondială construită după 1945 este ‘în pragul distrugerii’, a avertizat secretara generală a Amnesty International, Agnes Callamard, cu prilejul publicării raportului anual al organizației privind situația drepturilor omului în lume.
Raportul critică în special Israelul, SUA, Rusia și China, dar are o mențiune ciudată în dreptul României.
Astfel, deși exemplele date de Amnesty International privind încălcarea drepturilor omului din Români sunt corecte, prestigioasa organizație pornește de la ceea ce consideră a fi o stare de fapt.
Violența poliției împotriva romilor a rămas predominantă – scrie Amnesty International la pagina 315 a raportului său, cu privire la situația din România.
Romii au continuat să se confrunte cu segregarea sistemică și discriminarea. Căsătoria și parteneriatul între persoane de același sex au rămas nerecunoscute. Noua legislație riscă să restrângă libertatea de întrunire pașnică și de exprimare în mod disproporționat. Cazurile raportate de violență domestică au crescut. România nu a reușit să ia măsuri adecvate pentru a-și decarboniza economia.
În 2023 au avut loc numeroase proteste privind, de exemplu, dreptul tinerilor de a avea acces la educație incluzivă fără discriminare sau cenzură, încercări de restrângere a dreptului la protest, drepturile femeilor, salariile mici ale profesorilor, subfinanțarea educației și nevoia de a aborda situația de urgență climatică prin eliminarea treptată a combustibililor fosili. Nu au fost raportate incidente majore în timpul protestelor.
Bilanțul României cu privire la punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a rămas cel mai slab din UE, potrivit Rețelei Europene de Implementare și Democracy Reporting International.
Violența poliției împotriva romilor a rămas predominantă, iar procedurile de investigare a acesteia au fost inadecvate. În martie, o instanță a admis o plângere a doi bărbați romi torturați de poliție în 2021 în orașul Tulcea. În august, rudele unui tânăr care a murit în arestul poliției în orașul Arad au depus o plângere penală împotriva poliției române cu sprijinul ONG-urilor. Dosarul a rămas pe rol la sfârșitul anului.
În august, o femeie de etnie romă, însărcinată, surdă, a fost tratată în mod discriminatoriu și neglijent, după ce i s-a refuzat îngrijirea medicală la un spital din orașul Urziceni din cauza lipsei de facilități adecvate. Drept urmare, a fost nevoită să nască pe trotuar afară. Împotriva spitalului a fost depusă o plângere penală, iar la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost depusă o petiție prin care se invocă discriminarea multiplă. Ministerul Sănătății a condamnat incidentul și a deschis o anchetă.
În august, CNCD a constatat că o școală din județul Vâlcea a discriminat indirect elevii romi prin crearea unor clase separate pe criterii de etnie și rezidență. Drept urmare, școala a fost amendată și i s-a acordat un termen de șase luni pentru a remedia situația.
În septembrie, Consiliul Europei a criticat eșecul României de a proteja efectiv romii împotriva discriminării. Acesta a deplâns prevalența discursurilor de ură anti-romi din partea politicienilor. De asemenea, a remarcat puține progrese tangibile în depășirea segregării în educație și locuințe sau în reducerea decalajului dintre romi și restul populației în ceea ce privește accesul la asistență medicală, apă curată și canalizare.
În mai, CEDO a hotărât în cauza Buhuceanu și alții împotriva României că familiile de același sex au nevoie de o anumită formă de recunoaștere legală pentru a le permite să aibă acces la drepturi egale.
În urma sentinței, organizațiile societății civile au îndemnat guvernul să adopte instrumente adecvate de protecție și recunoaștere legală pentru toate familiile, inclusiv pentru familiile părinți LGBTI. La sfârșitul anului, însă, căsătoriile și parteneriatele între persoane de același sex au rămas nerecunoscute.
În luna mai, parlamentul a adoptat o propunere legislativă de creștere a pedepselor penale pentru actele de „ultraj” împotriva funcționarilor publici și „tulburarea ordinii și păcii publice”, printre alte infracțiuni. Aceste infracțiuni penale au lipsit de claritate juridică și au restrâns în mod disproporționat drepturile la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Aproximativ 50 de ONG-uri au exprimat îngrijorări într-o scrisoare deschisă când propunerea a fost introdusă în februarie. Președintele a promulgat legea în iulie.
Agențiile de aplicare a legii au înregistrat o creștere a incidentelor raportate de violență domestică comparativ cu 2022.
Potrivit unui raport Eurostat din ianuarie, România a continuat să se bazeze pe combustibili fosili, inclusiv pe cărbune, pentru 72% din aprovizionarea sa cu energie. În aprilie, a început o consultare cu privire la Strategia pe termen lung a țării pentru a realiza decarbonizarea economiei până în 2050.
ONG-urile au criticat deficiențele în implementarea angajamentelor României de decarbonizare. Ei au denunțat, de asemenea, proiecte, inclusiv defrișări, pentru a permite lucrările miniere și exploatarea gazelor offshore în jurul coastei Mării Negre.
Amnesty International atrage atenția asupra creșterii influenței inteligenței artificiale (IA), pe care o consideră o sursă de preocupare întrucât poate accelera propagarea informațiilor false sau a prejudecăților cu caracter rasist.
Organizația acuză marile companii tehnologice că ignoră sau minimalizează această amenințare, mai ales în 2024, an cu evenimente electorale majore în lume, inclusiv în SUA, India, Marea Britanie și Uniunea Europeană.
‘Proliferarea și desfășurarea nereglementată a tehnologiilor cum sunt IA generativă, recunoașterea facială și programele-spion’ reprezintă o ‘amenințare uriașă’, în fața căreia guvernele trebuie să ia ‘măsuri legislative și de reglementare solide’, cere Amnesty International.
Leave a Reply