Cum filierele specializate introduc tone de deșeuri în România

6 mii de tone de gunoi au oprit doar anul trecut la graniță, autoritățile de mediu, împreună cu poliția de frontieră. Nimeni nu știe câte au reușit însă să pătrundă și să îngroașe astfel munții pe care îi producem noi, pe plan național.

România riscă să ajungă astfel tomberonul Europei, cât timp la noi sunt multe portițe prin care poate fi adusă mizeria altor popoare.

România are toate premisele să ajungă tomberonul Europei. Nu vorbim doar de deșeurile produse de noi, ci și de gunoiul altor țări, făcut pachet și livrat în România.

Principiul economic, de la baza tranzacționării e unul simplu – poluatorul, adică proprietarul deșeurilor dintr-un stat vest-european preferă să plătească mai puțin unei firme din România, decât uneia similare din țara natală. Cea de la noi pretinde mai puțin, pentru că nu are costurile unei firme din străinătate. Odată pentrui că prețurile sunt mai mici, dar și pentru că debarasarea de cantitățile preluate se face mai facil și de multe ori ilegal.

Deșeurile depistate în transporturile controlate la frontierele țării, în ultimii 3 ani, provin din Austria, Germania, Marea Britanie, Italia, dar și din Bulgaria sau Grecia.

Practic, filierele gunoiului fentează legea, prin 2 modalități – fie aduc deșeuri în amestec, valorificabile cu nevalorificabile, fie le introduc sub forma unor produse second-hand, de diverse tipuri. La control, nu e implicată doar poliția de frontieră, ci și autoritatea pentru protecția consumatorului și garda de mediu. Șeful poliției de Frontieră de la punctul Borș 2 explică procedura atunci când apare un transport suspect.

Teoretic, autoritățile se văd nevoite să dea jos sacii uriași cu produse second-hand, iar cei care le transportă speră că nu vor face asta, dacă burdușesc TIR-urile. Autoritățile spun că de cele mai multe ori gunoiul este ascuns la mijlocul remorcii, în saci la care se ajunge mai greu.

Iar la capitolul deșeuri mascate intră tot felul de haine rupte, sau murdare iremediabil, ori încălțăminte din construcții, pătată și tocită la extrem, dar și lenjerie de pat, sau intimă, ori diverse țesături de care nu mai e nevoie prin Occident, fiind aruncate. Sunt produse care nu mai pot fi repuse în vânzare, implicit, și la noi ar ajunge tot la gunoi.

Importul deșeurilor mascate e o afacere profitabilă, de peste 500 de milioane de euro pe an, susțin autoritățile de mediu. În țara noastră s-au dezvoltat firme care aduc haine, mobilă și electrocasnice la mâna a doua, baterii și componente auto, dar și deșeuri menajere și reziduri din industria textilă, sub formă de materiale reciclabile. Cel mai rău este că, după trierea hainelolr second-hand, în comunitățile sărace unde ajung aceste produse, tot ce nu e de folos nimănui …e aruncat. Pe albii de râu, pe terenuri virane, prin diverse zone unde sunt și îngropate sau se descompun la soare.

Oamenii locului spun că provin de la firme care importă mărfuri second hand dar și de la terți care cumpără de la aceste societăți, în speranța că le pot vinde prin târgurile și oboarele din mediul rural. E un circuit rușinos al gunoiului, care transformă țara într-o uriașă ghenă de gunoi. Un exemplu elocvent este la marginea unui sat din județul Argeș, unde pe un teren aflat între drumul European și râul Bascov vegetația e înțesată cu haine abandonate. Vecinii din zonă spun că au fost aruncate probabil noaptea, lângă apă, iar oamenii sărmani le-au împr[știat, căutând prin ele mărimi potrivite.