Economia subterană în România: o problemă majoră pentru stat

România se află pe locul al treilea în Europa în ceea ce privește economia subterană, reprezentând aproximativ o treime din întreaga economie a țării. Acest fenomen al economiei informale, denumit și economie „la negru”, implică activități neobservate, neimpozitate și nedeclarate, fapt ce duce la pierderi semnificative pentru bugetul de stat.

Conform estimărilor, aproximativ 80 de miliarde de euro circulă în economia subterană din România, reprezentând o sumă considerabilă la care statul nu are acces direct. Pentru a compara, veniturile totale ale statului în anul precedent au fost de aproximativ 104 miliarde de euro, din care doar 50 de miliarde au provenit din taxe și impozite. Aceasta se traduce printr-un nivel scăzut al veniturilor fiscale în România, de aproximativ 30-32% din PIB, sub media europeană de 44%. Dacă statul ar reuși să colecteze taxe și impozite și din economia informală la același nivel, ar obține între 15-17 miliarde de euro în plus, bani care ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea serviciilor publice și investiții.

Studiile arată că economia subterană din România se ridică la aproximativ 427 miliarde de lei sau 86 de miliarde de euro, reprezentând aproape 30% din PIB. Aceste cifre plasează țara pe locul al treilea în Europa în ceea ce privește fenomenul economiei informale, după Croația și Bulgaria.

Principalii actori din economia neagră sunt sectorul construcțiilor, producția manufacturieră, hotelurile, restaurantele, transportul, comerțul și agricultura. O mare parte din activitatea din aceste sectoare se desfășoară fără forme legale, cu plăți efectuate în numerar, facilitând evaziunea fiscală.

Pentru a combate evaziunea fiscală și a îmbunătăți colectarea de taxe, experții recomandă o mai mare digitalizare a sistemului financiar. Implementarea unor instrumente precum e-factura, ghișeul unic și plățile electronice ar putea contribui semnificativ la combaterea economiei subterane. Studiile arată că o creștere anuală cu 5% a plăților digitale timp de 5 ani ar aduce un plus de 7 miliarde de lei la PIB și ar spori colectarea de taxe cu 2 miliarde de lei.

În prezent, banii care circulă în economia subterană nu ajung la bugetul de stat, ceea ce agravează deficitul bugetar cu care se confruntă România.