Digitalizare doar pe hârtie, partea a II-a. Țara cu o viteză a internetului de invidiat a rămas în urmă față de vecini. Majoritatea cetățenilor au un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media Europei.
Guvernarea electronică este pe hârtie, în continuare birocrația sufocă inițiativă privată și timpul pierdut la ghișeu de români este măsurat doar în nervi sau incompetența funcționarilor.
Pentru a putea intra în interacțiune digitală cu statul, fiecare român ar trebui să aibă o identitate digitală. Există un alt proiect în care s-au investit foarte mulți bani, dar cu rezultate mărunte.
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: „Poarta de intrare către orice soluție digitală din România. Nu, nu. Și sunt 10, sub 10 instituții care s-au integrat cu el.”
Mihai Matei, Asociația patronală a Industriei de software și servicii: „Este contul meu, este identitatea mea în relație cu toate instituțiile statului, am, nu știu, acest cont și o parolă, am o aplicație mobilă în buzunar și am un site în care și cu această identitate poți să te duci și să te autentifici, să te loghezi în orice aplicație a statului. Asta este critic. Fără sistemul ăsta pe care în momentul ăsta nu-l avem, nu este funcțional, nu ai acces la el, fără sistemul ăsta nu se pot întâmpla”.
Încă de la sfârșitul anilor 90 au apărut câteva companii românești puternice, care și-au adjudecat contractele guvernamentale și au început să domine piața de IT. Companii bogate abonate la afaceri cu statul.
UTI Group, controlată de Tiberiu Urdăreanu, se afla pe locul doi cu 25 de contracte semnate cu 15 autorități, a căror valoare depășește 269 milioane lei. Fostul ofițer a scapăt de acuzațiile DNA din 2015 pentru dare de mită, după ce l-a denunțat și pe Ludovic Orban, tot într-un dosar de corupție.
Teamnet International, grup fondat de mogulul IT Sebastian Ghiță, se afla pe locul trei cu 26 de contracte în valoare de 258 milioane lei, încheiate cu 17 instituții publice.
Cele mai multe contracte cu instituțiile statului le-au luat companii cu legături între ele din grupul Siveco. Singuri sau în asociere cu alte firme au contractat peste 666 de milioane de lei în ultimii ani.
Ani de zile contractele de digitalizare ale statului roman au fost adjudecate de cam aceleași firme care aveau expertiză, dar și cunoștințele necesare.
În afară de cele 6 miliarde de euro din PNRR pentru digitalizare, se pregătesc în Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare – POCIDIF, al Uniunii Europene alte câteva sute de milioane de euro pentru România.
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: „Faci niște proiecte pentru mediul privat, dar nu apoi să le gândești, pe ultima, pe picior, și dai bani în privat. Privatul îi toacă pe toți, adică absorpție în zona privata de companie poate să fie enorm de mare. Numai că, dacă facem așa, de fapt, cheltuim niște bani extrem de ineficient. Și miza este să cheltuim eficient. Dificultatea vine din aceste mari proiecte și abordarea asta cu proiecte mamut. Facem un proiect de 100 de milioane de euro, de 150 de milioane de euro. Proiecte pe care statul nu le poate gestiona. Nu spun că nu e normal să fie scumpe, dar sunt. Sunt mult prea mari, mult prea ambițioase pentru capacitatea noastră de a ne duce. Noi ne vrem să rezolvăm cu o soluție totul acum și intrăm într-o procedură de scriere, o mie de contestații, timp de achiziție super mare. Pe când ajungem la implementare, pe care nu o putem controla și nu putem să vedem dacă se implementează exact ceea ce ne trebuie, deja tehnologia e depășită.”
Leave a Reply