Creștinii ortodocși încep, luni, Postul Paștelui sau Postul Mare. Postul Paștelui reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului care va fi sărbătorit anul acesta în data de 5 mai.
În contexul Anului omagial 2024 al pastorației și îngrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi înțeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătății sufletești și trupești, precum și de îngrijire a celor aflați în suferință.
În teologia ortodoxă, postul nu este înțeles numai ca abstinență alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi.
Potrivit sursei citate, aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.
Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism și la îmbunătățirea sănătății fizice. De asemenea, postul presupune renunțarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.
Prin întărirea vieții spirituale și intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească și introspecție, apropiindu-l pe om de Dumnezeu și facilitează lucrarea Harului.
Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).
În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morților, în primele șase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moșilor”, recomandându-se intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.
Conform programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paști se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
* în primele două zile – luni și marți din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă;
* în primele trei zile – luni, marți și miercuri – și ultimele două zile – vineri și sâmbătă – din Săptămâna Patimilor, la fel;
* miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn;
* în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.
La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor se dezleagă la pește.
Postul Paștelui este o perioadă în care creștinii se pregătesc spiritual pentru sărbătoarea Paștelui. Își curăță trupul prin abținerea de la alimentele de origine animală și își curăță sufletul prin fapte bune.
În Postul Mare, creștinii nu au voie să consume carne și lactate și nici nu au voie să bea sau să fumeze. În Vinerea Mare se ține post negru, adică nu se mănâncă nimic, potrivit creștinortodox.ro.
De asemenea trebuie să se evite orice gând necurat sau gest nepotrivit față de cel apropiat sau de cei din jur.
În Postul Mare este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Enoriașii cheamă preotul acasă, unde are loc stropirea cu apă sfințită a celor prezenți și a tuturor camerelor.
De asemenea, în postul Paștelui și în celelalte posturi mari din an nu se fac nunți.
În Săptămâna Patimilor credincioșii merg la biserică, unde se țin slujbe cunoscute sub denumirea de „denii”. Slujbele au loc în fiecare zi din Săptămâna Patimilor, începând cu Duminica Floriilor și până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului.
Credincioșii care au ținut post se pot spovedi și împărtăși în Săptămâna Patimilor, în Joia și Vinerea Mare sau sâmbătă, înainte de Învierea Domnului.
Chiar dacă Biserica Ortodoxă Română le recomandă enoriașilor să țină Postul Paștelui, există câteva categorii de persoane cărora nu le este recomandat să țină post.
Astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în ședința din 27 februarie 1956, ca următoarele categorii de persoane să primească dezlegare de la Postul Paștelui.
• Copiii mai mici de 7 ani;
• Copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani și credincioșii de orice vârstă, care au diverse afecțiuni medicale;
• Femeile însărcinate și cele care alăptează;
În acest an, Postul Paștelui la creștinii romano-catolici a început pe 14 februarie, în timp ce creștinii ortodocși încep Postul Paștelui, luni, 18 martie.
Paștele Catolic va fi sărbătorit în 2024 pe 31 martie, iar Paștele Ortodox pe 5 mai.
Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii – ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante.
Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 – la 20 aprilie.
Cea mai mare sărbătoare a creștinilor, Paștele, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Leave a Reply