Accuzațiile lui Cătălin Drulă împotriva lui Marcel Ciolacu în scandalul Roșia Montană

Președintele USR, Cătălin Drulă, îl acuză pe prim-ministrul Marcel Ciolacu de manipularea bursei prin declarațiile făcute cu privire la procesul intentat de compania Gabriel Resources statului român.

Formațiunea subliniază că Drulă „a avertizat din 1 februarie că declarațiile iresponsabile ale premierului Marcel Ciolacu și ale miniștrilor săi din Guvern nu fac altceva decât să îmbogățească, pe bursă, băieții lor deștepți”.

Potrivit USR, valoarea acțiunilor Gabriel Resources a crescut pe tot parcursul lunii februarie „pe fondul declarațiilor și acuzațiilor lansate de PSD și PNL, care anunțau pierderea procesului și plata unor despăgubiri de 6 miliarde de dolari”.

Cătălin Drulă este de părere că „PSD-știi au făcut, probabil, bani” de pe urma fluctuațiilor la bursă ale acțiunilor Gabriel Resources.

Președintele USR, Cătălin Drulă, a trimis sâmbătă dimineață sesizare oficială la Ontario Securities Commission, instituția care supervizează tranzacțiile bursiere din Canada, pentru a investiga o posibilă manipulare a acțiunilor companiei Gold Corporation.

„Maxim au cerut 6,7 miliarde euro și minim ceea ce au investit, deci minimul a ceea ce a fost prezentat ca documente – și mă gândesc că este un minim de la care pornește decizia este de 1 miliard de euro. Știm acest lucru și în acest interval ar trebui să fie valoarea acestei decizii, respectiv valoarea impactului bugetar pe care o vom avea în decizia de la Roșia Montană”, declara, săptămâna aceasta ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, despre procesul intentat de Gabriel Resources.

Marcel Ciolacu a fost întrebat, sâmbătă, într-o conferință de presă la Iași cum răspunde acuzațiilor celor care susțin că a contribuit, prin declarațiile sale, la creșterea artificială a valorii acțiunilor Gabriel Resources.

Înainte de pronunțarea verdictului, acesta a declarat că și-ar dori un referendum pentru a afla părerea românilor despre oportunitatea continuării exploatărilor în zonă, implicit despre scoaterea sitului din patrimoniul UNESCO.

Povestea exploatării de la Roșia Montană a început acum 27 ani. Miza era cea mai mare rezervă de metale prețioase din Europa: 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, în valoare de 16 miliarde de dolari, potrivit estimărilor din 2013. România ar fi urmat să primească redevențe de 6%.

Un an mai târziu, Gabriel Resources cumpără afacerea în care țara noastră deține 20%.

În 2013, guvernul Victor Ponta dă unda verde exploatării controversate, cu cianuri, a aurului și argintului, ceea ce scoate zeci de mii de oameni pe străzile orașelor din România.

La presiunea străzii, legea cade în decembrie 2013 în Senat și în 2014 în Camera Deputaților.

Gabriel Resources dă în judecată România la Washington în 2015, iar cea mai puternică lovitură vine în 2017, când guvernul Cioloș cere introducerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO drept sit istoric, ceea ce face zona de neatins pentru minerit.

Un an mai târziu, guvernele Tudose și Dăncilă încearcă să retragă cererea, dar, în 2020, guvernul Orban continuă demersul și, în 2021, Roșia Montană devine sit protejat.

Tribunalul de la Washington a decis, vineri seara, în unanimitate, că țara noastră nu trebuie să plătească despăgubiri de câteva miliarde de dolari firmei Gabriel Resources. În plus, compania canadiană este obligată să returneze României cheltuielile de judecată, care ajung la câteva milioane de dolari. Motivarea hotărârii va fi emisă în următoarele 20 de zile.