Turcia propune găzduirea de noi negocieri de pace ruso-ucrainene. Rusia promite că nu va ataca o altă țară estică

Turcia i-a propus vineri ministrului rus de externe Serghei Lavrov, în timpul Forumului Diplomatic de la Antalya, să găzduiască noi negocieri de pace ruso-ucrainene, atunci când cele două părți în conflict vor fi pregătite.

Lavrov a avut la începutul acestui forum o întâlnire cu omologul său turc Hakan Fidan, care i-a transmis această disponibilitate a Turciei de a găzdui noi tratative, după cele desfășurate la Istanbul în martie 2022 la câteva săptămâni după lansarea invaziei ruse în Ucraina, dar care s-au încheiat atunci fără rezultat.

La acele negocieri a făcut referire tot vineri și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că au fost la acea vreme o „mare oportunitate”, dar au fost sabotate, fără a oferi alte detalii.

El a declarat miercuri că sprijină „în principiu” planul de pace în zece puncte prezentat în 2022 de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a cerut „mai multă diplomatie”.

Acest plan prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internațional și crearea unui tribunal internațional pentru judecarea crimelor de război rusești, puncte pe care Rusia le consideră ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul. De partea sa, Rusia a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeii și a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia și le-a reproșat responsabililor ucraineni că s-au retras de la negocierile din martie 2022 în urma solicitării Washingtonului.

Răspunzând noii propuneri venite din partea Turciei, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a lăudat inițiativa, dar a adăugat că încă nu s-au schimbat condițiile „operațiunii militare speciale”, expresia prin care președintele rus Vladimir Putin se referă la războiul din Ucraina.

Pe de altă parte, ministrul rus a acuzat SUA pentru recentele atacuri ucrainene asupra unor ținte pe teritoriul rus, în special rafinării și depozite petroliere, atacuri despre care Lavrov spune că „nu puteau fi efectuate fără participarea experților americani”. Potrivit lui Lavrov, în Ucraina nu sunt doar mercenari străini, ci și militari profesioniști, inclusiv din SUA, Marea Britanie și Franța, care asistă armata ucraineană în folosirea unor arme cum ar fi dronele și rachetele.

Lavrov a asigurat în acest timp că Rusia nu are nicio intenție să atace vreo altă țară din Europa de Est. „Nu avem astfel de planuri și nici nu putem avea. Însă americanii au. Pentru că ei simt că Europa se îndepărtează de ei. Europa a devenit principala victimă a politicii de atragere a Ucrainei în NATO”, consideră șeful diplomației ruse.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat joi, la o audiere într-o comisie a Congresului SUA, că dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia, următoarele amenințate vor fi statele baltice și există riscul unui război direct între Rusia și NATO.

„Știm că dacă (președintele rus Vladimir) Putin reușește aici (în Ucraina), el nu se va opri. Va continua cu acțiuni și mai agresive în regiune. Iar alți lideri din lume, alți autocrați vor vedea asta și vor fi încurajați de faptul că acest lucru s-a întâmplat și că noi nu am reușit să sprijinim o democrație”, a susținut șeful Pentagonului în fața Comitetului pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților.

„Dacă ești un stat baltic, ești cu adevărat îngrijorat dacă nu cumva vei fi următorul. Ei îl cunosc pe Putin. Ei știu de ce este el capabil. Și, sincer, dacă Ucraina cade, chiar cred că NATO va fi într-o luptă cu Rusia”, a adăugat Austin în intervenția sa menită să îi convingă pe congresmeni să aprobe noul ajutor de peste 60 de miliarde de dolari cerut de președintele Joe Biden pentru Ucraina, dar în continuare blocat de republicani în Camera Reprezentanților, după ce a fost aprobat de Senatul majoritar democrat.

Solicitat să comenteze aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „este vorba despre o nouă declarație extrem de iresponsabilă”, din seria celor care au venit în ultimele zile dinspre „diferite capitale europene, iar acum și de peste Ocean”. Declarații de acest fel „agravează tensiunile, deși se părea că nu pot fi agravate și mai mult”, a completat purtătorul de cuvânt al lui Putin.