La data de 23 februarie 1443 s-a născut Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, care a devenit rege la vârsta de 15 ani. Tot într-o zi de 23 februarie a fost înființată Armata Roșie, iar Benito Mussolini a înființat Partidul Fascist.
Matia a fost înscăunat la Buda în 14 februarie 1458 fără coroana Sf. Ștefan, care era de mulți ani în custodia lui Frederic al III-lea de Habsburg. La câteva săptămâni după ce și-a ocupat tronul, Matia le-a arătat tuturor adevărata sa personalitate. Un adolescent de 15 ani a preluat în modul cel mai serios posibil frâiele regatului Ungariei. Palatinul Garai a fost înlocuit, a desființat regența unchiului său și, din cauza opoziției sale, l-a arestat. A numit în demnități oameni fideli.
După cum a remarcat un mare istoric maghiar, Pál Engel: „Începând de atunci și până la moarte, nu a mai lăsat din mâini guvernarea țării. A acționat cu aceeași fermitate, rapiditate și determinare, atât acasă, cât și în politica externă. Numai datorită acestor însușiri a reușit ca regatul său, care, de la moartea lui Sigismund, trecea dintr-o criză în alta, să devină în câțiva ani, din nou, o mare putere a Europei Centrale.”
„Pe aripile vântului” este unul din cele mai vizionate filme din istorie, deținând recordul la încasări. Filmările au durat 140 de zile, iar premiera a avut loc la 15 decembrie 1939, în Atlanta.
„Pe aripile vântului” (Gone With the Wind) este un film american din 1939, regizat de Victor Fleming, cu superba Vivien Leigh și fermecătorul Clark Gable în rolurile principale.
A primit zece premii Oscar, un record deținut timp de douăzeci de ani, Ben-Hur doborându-l în 1960. În lista Insitutului American de Film 100 de ani…100 de filme (1998), Pe aripile vântului a fost clasat pe locul patru, iar în lista omonimă aniversară a coborât două locuri. În iunie 2008, AFI a publicat lista AFI 10 top 10 – o listă a celor mai bune zece filme din zece genuri. Pe aripile vântului a fost clasat al patrulea în categoria „Epopei”.
Etnologul și scriitorul Romulus Vulcănescu, a fost cercetător și șef de sector la Institutul de Arheologie din București (din 1958), cercetător și șef de sector la Institutul de Istoria Artei (din 1960), cercetător și șef al Secției etnografice (din 1967) la Institutul de Etnografie și Folclor, ale Academiei Române.
A elaborat lucrări de sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie, etnologie și folcloristică, iar o secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie. În 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Armata imperială rusă a fost una dintre forțele militare de temut ale lumii – de la crearea sa până la dispariția în flăcările revoluției ruse și reapariția fulminantă sub spectrul invincibil al Armatei Roșii. Timp de mai bine de 200 de ani, armata a funcționat ca un organ vital al statului rus, ducând războaie de cucerire pe două continente – Asia și Europa, ajungând până în Alaska și reprezentând o amenințare permanentă, inclusiv pentru statele și posesiunile coloniale din Oceanul Indian și Pacific, și chiar din Africa, scrie istoricul Andrei Pogăciaș în Historia.
În urma armistițiului încheiat la 12 septembrie 1944 la Moscova între România și Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii) și a tratatelor de pace de la Paris, România a intrat sub ocupația militară sovietică. Arhivele militare vorbesc despre faptul că în 1946, nu mai puțin de 615.000 militari se aflau pe teritoriul țării noastre.
Trupele sovietice au fost retrase treptat, în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cu toate acestea, regimul de la București a continuat să aducă elogii Uniunii Sovietice și au continuat măsurile represive împotriva „dușmanilor“.
Arestările au continuat, s-au organizat ședințe publice de demascare, exact ca în anii ’50. Ele, spune istoricul Ioan Scurtu, în lucrarea „Premisele schimbărilor revoluționare din anul 1989“ publicată în „Studii și articole de istorie LXXV“, 2009, erau menite să adoarmă vigilența Kremlinului, care trebuia să știe că România rămânea o verigă puternică a lagărului socialist.
Regimul a devenit mai relaxat. Din anul 1960 s-a trecut la eliberarea deținuților politic, prin mai multe decrete de amnistie. În august 1964 au fost puși în libertate ultimii 10.000 de deținuți politic.
Benito Mussolini s-a născut la 29 iulie 1883 într-un mic oraș din Nordul Italiei. Este cunoscut în toată lumea datorită regimului pe care acesta l-a adoptat dar și apelativului pe care acesta și l-a ales- „Il Duce“.
Mussolini a utilizat operele lui Plato, Georges Sorel, Nietzsche și ideile socialiste și economice ale lui Vilfredo Pareto în crearea fascismului. „Republica“, opera lui Plato, conținea o serie de idei pe care fascismul le-a promova ca legi, opoziția față de democrație, protejarea sistemului de clase și promovarea colabărării dintre clase, respingerea egalitarismului, crearea unei clase de război pentru ca cetățenii să săvârșeze acțiuni favorabile statului, și intervenția statului în educație pentru a promova crearea de războinici și a viitorilor conducători ai statului.
Fasciștii, conduși de un apropiat a lui Mussolini, Dino Grandi, au format trupe armate numite „Cămășile negre“ cu scopul de a restaura ordinea pe străzile Italiei, dar au avut și conflicte cu comuniștii, socialiștii sau anarhiștii. „Cămășile negre“ atacau grevele, sindicatele rurale chiar și municipalitățile socialiste și acționau cu violență.
Gruparea fascistă a crescut foarte repede, astfel că în numai 2 ani a devenit Partidul național fascist la un congres din Roma. În 1921 Mussolini a fost ales în Camera Deputaților pentru prima dată.
Ca dictator al Italiei, întâia prioritate a lui Mussolini a fost subjugarea minții poporului italian prin folosirea propagandei, scrie Historia.
Născut pe 3 octombrie 1862, la Cernăuți, descendent unei vechi familii fanariote în Principatul Moldovei, doctor în drept și în științe, dar în primul rând entomolog, botanist, profesor de entomologie și biogeografie român la Universitatea din Cernăuți (din 1931), Constantin N. Hurmuzaki a fost ales, în 1919, membru de onoare al Academiei Române.
Realizatorul de benzi desenate Doug Moench (75 de ani) s-a remarcat nu doar cu personajul „Batman“, ci și cu revistele de benzi desenate – „Moon Knight“, „Deathlok“, „Black Mask“, „Electric Warrior“, „Six from Sirius“ și „Master of Kung Fu“.
În 2008, Doug Moench și Kelley Jones au lansat o serie limitată intitulată „Batman: The Unseen“, în care Batman se luptă cu omul invizibil.
Naruhito a devenit moștenitor al tronului nipon în ianuarie 1989, după decesul bunicului său, împăratul Hirohito. Este al 126-lea împărat al Japoniei și primul născut după cel de-Al Doilea Război Mondial. El a primit în mod oficial titlul de Prinț Moștenitor în cadrul unei ceremonii care a avut loc în februarie 1991.
La urcarea sa pe tron, împăratul Naruhito a declarat că „se va comporta potrivit constituției și își va îndeplini responsabilitățile ca simbol al statului și al unității oamenilor din Japonia, în timp ce se va gândi la toți oamenii care îi susțin“.
În 1993, Naruhito a apărut pe prima pagină a ziarelor din întreagă lume, după ce Palatul Imperial a anunțat logodna lui cu Masako Owada, absolventă a Universității Harvard care a făcut carieră în diplomație și care deținea o specializare în economie. Nunta a avut loc în luna iunie a aceluiași an.
Politica Japoniei se bazează pe un sistem multipartinic, parlamentar și reprezentativ al unei monarhii constituționale. Puterea executivă este deținută de guvern, iar Constituția japoneză din 1947 i-a limitat rolul împăratului la cel de „simbol al statului și al unității poporului japonez“.
Lewis Gilbert, care s-a născut pe 6 martie 1920, a regizat peste 40 de filme pe parcursul a șase decenii. Printre filmele regizate de Lewis Gilbert se numără și trei pelicule din seria James Bond.